Dovezile care arată că Târgovişte a fost capitala Imperiului Tergaistai. Aşezarea era locuită de indivizi înalţi şi blonzi

Dovezile care arată că Târgovişte a fost capitala Imperiului Tergaistai. Aşezarea era locuită de indivizi înalţi şi blonzi

Pelasgii sunt consideraţi cei mai vechi locuitori ai Europei FOTO enciclopediagetodacilor.blogspot.ro

Specialiştii afirmă că spaţiul actual urban şi periurban al Târgoviştei face parte din vastul areal de antropogeneză european-asiatic, mărturie stând probele arheologice prelevate din interfluviile Ialomiţa – Dâmboviţa (vest) şi Ialomiţa – Cricovul Dulce (est).

În urmă cu până la un milion de ani, în Paleolitic, în arealul Târgoviştei, trăiau elefanţi dar şi urşi de peşteră, potrivit descoperirilor făcute la Podul Teiş - s-au găsit rămăşiţe de elefant fosil (Elaphus primigenius blum) şi molari de urs de peşteră. 
 
Ultima atestare a existenţei mamuţilor pe teritoriul ţării noastre este de 10.000 de ani. Toate acestea pot fi admirate în Muzeul Evoluţiei Omului, singurul de acest fel din România. La Doiceşti, la aproximativ 10 kilometri de Târgovişte, a fost descoperit în 2014 un fildeş de mamut, lung de aproape trei metri.
 
Mamuţii fac parte din Ordinul Proboscidea, al clasei Mammalia. Originea mamuţilor, care au dat naştere elefanţilor actuali, este în Africa, procesul având loc în urmă cu circa 60 de milioane de ani.
 
Potrivit "Istoriei Târgoviştei", lucrare scrisă de istoricul George Coandă, spaţiul preistoric al Târgoviştei a fost ca, de altfel, întreg teritoriul românesc, cutreierat de cete de culegători – vânători – pescari, ale căror adăposturi au fost dealurile din preajmă sau terasele Ialomiţei, Dâmboviţei şi Cricovului Dulce.
 
Acum 1 milion de ani au fost produse primele unelte prin prelucrarea rudimentară (percuţie) a bolovanilor de râu, în formă de tăiş ori satâr uni sau bicefale, cunoscute sub denumirea de unelte de prund, asemănătoare celor găsite în Africa de Sud, la Oldowai.
 
 
În urma cu 40.000 – 5.500 de ani, în Paleoliticul Superior, s-a răspândit cultura materială musteriană făurită de omul de Neanderthal, însoţită de manifestările liminare ale gândirii abstracte.
 
În Neolitic (5.500 – 1.800 î. Hr. / î.e.n), în punctul Coasta Bisericii (satul Bungetu, comuna Văcăreşti) au fost prelevate în 1974 şi 1975 urme de locuire a acestui spaţiu de către comunităţi aparţinâd culturii Criş-Starcevo, instrate în contacte de geoculturalitate cu purtătorii afluiţi dinspre sudul mediteranen-oriental.
 
Târgovişte, capitala imperiului Tergaistai  - Casa Împărătească 
 
În zona Curţii Domneşti au fost decosperite vestigii mărturii ale unor purtători ai culturii Gumelniţa. În luncile Ialomiţei şi Dâmboviţei au fost scoase la lumină aşezări stabile în formă de tell, la Geangoeşti. De asemenea, mai vorbim de culturile Coţofeni de la Văcăreşti, Dragomireşti şi Cazaci.
 
Această “Vatră a vechii Europe” era locuită, conform lui Nicolae Densuşianu, de hiperboreeni sau pelasgi – rasă umană caracterizată de indivizi înalţi şi blonzi care, după legendă, erau coborâtori din cer. Ei sunt condideraţi făuritori ai unui imperiu în geospaţialitatea preromânească. Numeroşi hiperboreeni/pelasgi erau trăitori într-un grup numeros şi de-a lungul râului Aurumetti (“Fire de Aur”) / Naparis (geto-dac = apa slăvită / cerescul). Este vorba de Ialomiţa, la a cărui obârşie se afla centrul sacru, Muntele Kogaion / Kogaionon (Capul Zeului / Tatăl Ceresc / Magnificul). De-a lungul acestui râu a existat şi capitala imperiului Tergaistai (Casa Împărătească) exact pe locul Târgoviştei de astăzi.
 
Muzeul Evoluţiei
 
Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic este primul de acest fel din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Acesta este centrat pe descoperirile cele mai importante făcute în paleoliticul superior şi mijlociu din România.
 
În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic universal, precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului si o geoda vopsita cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite în peştera Cioarei-Boroşteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din Romania, un fluier gravetian, de peste 20000 de ani, multe pandantive din dinti de animale şi pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25000 de ani etc., toate acestea descoperite în siturile Piatra Neamţ-Poiana Cireşului (jud. Neamţ) şi peştera Cioarei-Boroşteni. De altfel, în muzeu se concentreaza peste 3/4 din toate obiectele de podoabă şi de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: