Dâmboviţa: Povestea Hanului Mare din Băleni: era important obiectiv turistic, avea cofetărie, un foişor şi un beci monumental

Acum, Hanul Mare din Băleni a devenit un restaurant

Prima atestare istorică documentară a Hanului Mare din Băleni este din anul 1680. Hanul este situat pe DJ 711 ce leagă Bucureştiul de Târgovişte, drumul târgoveţilor de altă dată.

Hanului Mare din Băleni nu i se cunoaşte anul construcţiei, dar pare a fi mai vechi decât Curtea Boierească. Aflat lângă fostul drum al Târgoviştei, se presupune că acest han ar fi fost prima Curte Boierească şi, numai după ce s-a construit Curtea, a devenit han propriu-zis, scrie Adriana Cuciureanu, cercetător ştiinţific dr. la Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, într-o lucrare.

În Curtea Hanului se putea pătrunde din uliţa Bisericii printr-o poartă groasă din lemn şi stejar ferecată, atât zidurile, cât şi poarta, asigurând securitatea carelor cu mărfuri ale negustorilor străini cu popasul la han fiind în trecere spre Bucureşti sau alte puncte comerciale din Ţara Românească.

"Pentru a mări venitul hanului, boierii Băleni au înfiinţat în imediata apropiere a sa un târg duminical şi un bâlci care se ţinea în fiecare an la 24 iunie (Târgul Drăgaicei) legat de una din străvechile sărbători de vară ale dacilor - între Hanul Mare, Curtea Boierească, Şoseaua principală şi Biserica din Băleni - Români există o poiană de 5-6 ha numită Poiana Târgului. După Primul război mondial târgul duminical a fost desfiinţat", notează Adriana Cuciureanu.

După exproprierea moşiei din 1921, moştenitorii au parcelat această poiană în locuri de casă care, ulterior, au fost vândute. Unul din moştenitori, căruia i-a revenit şi clădirea hanului Mare şi terenul de-a lungul Uliţei bisericii, a plantat locul cu pomi roditori, iar hanul 1-a transformat în local de administraţie.

Hanul mare din Băleni era un important obiectiv turistic, având o bucătărie specifică, camere pentru oaspeţi, cofetărie, un foişor şi un beci monumental.

În privinţa monumentelor religioase se poate afirma că actuala biserică din Băleni a trecut prin trei faze. Documentele atestă existenţa primului lăcaş de biserică din Băleni la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, după cum atestă un zapis din 10 martie 1626, emis de Mihăilă armaş. 

La Hanul Mare Baleni s-a filmat chiar şi o parte din pelicula “Colierul de Tourcoaze”.

Acum, Hanul Mare din Băleni a devenit un restaurant. Una dintre specilitatile casei este plăcintă sârbeasca cunoscută în toată ţara, preparată din brânză dulce de vaci, stafide şi aluat preparat în bucătăria proprie.Toate sortimentele culinare sunt preparate de bucătari cu experienţă internaţională. Se pot organiza eventimente: nunţi, botezuri având o capacitate de 280 de persoane (mansardă) sau/şi 80 de locuri în restaurant. Restaurantul mai dispune de piscină şi terasă de vară cu peste 250 de locuri amenajate.