Cum au descoperit un fotograf şi un avocat unul dintre cele mai mari tezaure din istorie: 6.665 de parale otomane, găsite în trei ulcele

Cum au descoperit un fotograf şi un avocat unul dintre cele mai mari tezaure din istorie: 6.665 de parale otomane, găsite în trei ulcele

Daniel Matei (avocat) şi Florin Kiriţescu (fotograf, plan secund), pasionaţi de detecţie FOTO Ionuţ Dima

Daniel Matei (avocat) şi Florin Kiriţescu (fotograf), pasionaţi de detecţie, au descoperit comoara îngropată la câteva zeci de centimetri în pământ, într-o pădure din comuna Măneşti, judeţul Dâmboviţa. Cele trei ulcele conţineau 6.665 de monede otomane mici, din argint, divizionare şi subdivizionare, din secolele 17-18.

Descoperirea nu este atât de valoroasă, însă impresionează prin numărul monedelor descoperite. Pe lângă monedele mici, în ficare ulcică se afla şi câte o moneda mai mare. Descoperitorii cred că banii au aparţinut unor haiduci, care şi-au îngropat prada în pământ, iar cele trei monede mari, diferite de restul, erau modul lor de a deosebi ulcelele.
 

 
“Practic acest hobby de aproximativ doi ani de zile, dar timpul nu mi-a permis să ies atât de des. Într-una din zile am ieşit la detecţie fără un scop anume. Doar am verificat zona pentru a nu fi în sit arheologic. Am oprit maşina, am oprit să detectăm şi în momentul în care ne apropiam de maşină am avut semnalul incitant. A fost un semnat promiţător. Am început să sap şi am dat peste acele trei ulcele, pe rând. Ca şi pasionat am o mândrie. Sentimentul acela rămâne cu tine şi nu cred că îl voi mai repeta în viaţa asta. E un cadou frumos pe care mi l-a făcut divinitatea”, crede Daniel Matei, avocat de profesie.

Comoara se află în grija muzeografilor 

Florin Kiriţescu şi Daniel Matei au predat întreaga comoară Muzeului de Istorie din Târgovişte. 
 
“Am numărat tezaurul bucată cu bucată. Cred că piesa cea mai importată din acest tezaur este moneda cea mare. Este o piesă de 40 de parale, emisă de sultanul Selim al III-lea, în 1792. Este din argint şi are 18 grame. Este un tezaur foarte mare, impresionat, asemănător celui al lui Mircea cel Bătrân de 6.300 de piese, descoperit aproape de Târgovişte. Nu sunt piese rare. Sunt piese circulate, perforate unele dintre ele. Urmează să se facă cercetări pentru a vedea în ce context au fost găsite aceste monede”, a spus Irina Cârstina, muzeograf.  

 
Pe lângă toate aceste monede otomane mai sunt şi două monede europene. Este vorba de o piesă austriacă, de 3 kreuzer, de la împăratul Francis I, de la 1815 şi o piesă mai timpurie, de la împărăteasa Maria Theresia, o piesă de 20 de kreuzer.  Cât priveşte ulcelele în care se aflau acele ulcele, ele au nevoie de o atenţie mai mare, în sensul că trebuie restaurate bucată cu bucată şi lipite.
 
“Ulcele sunt foarte deterioare. Ele au nevoie de restaurare. Am patru funduri de ulcele, dar reconstituirea s-ar pute face doar la una dintre ele, din cauza stării în care se află. Monedele erau săculeţi de material textil”, ne-a spus Daniela Iamandi, restaurator Curtea Domnească.
 
 
FOTO Detech România
 
Zona în care au fost descoperite monedele ar putea face obiectul unor cercetări erheologice.  “Orice bun cultural descoperit reprezintă pentru noi un lucru deosebit pentru că avem şansa de a mări patrimoniul pe care muzeul îl deţine şi de a realiza cercetări noi asupra patrimoniului din judeţul Dâmboviţa. Vom vedea câte dintre monede vor putea fi restaurate pentru că au stat într-un sol acid foarte mult timp. De asemenea, vom face demersurile necesare pentru obţinerea autorizaţiei de diagnostic arheologic, pentru a investiga împreună cu colegii arheologi zona, să vedem dacă este o descoperire întâmplătoare sau vorbim de existenţa unui sit necunoscut în zona respectivă”, a declarat Ovidiu Cârstina, directorul Complexului Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte.
 
Tezaurul urmează a fi curăţat şi restaurat şi va fi expus publicului în frumoasa expoziţie numismatică a Muzeului de Istorie din Târgovişte. Toată colecţia de monede a Muzeului însuma până acum, 15.000 de monede.
 
Cei doi descoperitori ai comorii urmează să fie recompensaţi de statul român după evaluarea întregului tezaur, care s-ar ridica la aproximativ 12.000 de lei. "Iniţial nu am vrut să luăm recompensa, dar am zis să fim răsplătiţi totuşi pentru această descoperire", a mai spus Daniel Matei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: