Credincioşi revoltaţi că politicienii au acaparat marea sărbătoare a Izvorului Tămăduirii: „Ne-au luat tot, chiar şi libertatea de a ne ruga în biserici”
0
După slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, oamenii prezenţi la slujbă la sarbătoarea Izvorului Tămăduirii au uitat în unele cazuri de cele sfinte. Îmbulzeala a luat locul rugăciunii şi a smereniei.
Vineri, 3 mai, la mănăstirea Nucet din judeţul Dâmboviţa sărbătoarea Izvorului Tămăduirii a adunat sute de credincioşi datorită „izvorului izbăvitor de boli” care se află în pădurea din apropierea aşezământului monahal.
Liturghia a fost oficiată de ÎPS Nifon, arhiepiscopul Târgovistei, iar în public s-a aflat şi premierul României, Viorica Dăncilă, alături de mai mulţi politicieni din sfera guvernării. De altfel, premierul a participat şi la petrecerile organizate cu ocazia Zilelor Nucetului de către administraţia locală.
După slujba de Agheasmă mică (sfinţire a apei), oamenii, înarmaţi cu recipiente, au dus o adevărată bătălie pentru a ajunge mai repede la izvor. A fost momentul când cele sfinte au fost lăsate deoparte, iar „sfânta îmbulzeală” şi-a făcut locul cu toate eforturile jandarmilor de a păstra ordinea.
Nu toţi credincioşii prezenţi au fost încântaţi de faptul că politicienii şi-au făcut prezenţa la o astfel de sărbătoare. „Izvorul Tămăduirii este o mare sărbătoare închinată Maicii Domnului în Vinerea din Săptămâna Luminata. O parte din credincioşii din Episcopia Târgovişte nu ne-am putut bucura de aceasta sărbătoare prin reculegere şi participare la Sfânta Liturghie, datorită unui eveniment religios, acaparat politic de Viorica Dăncila şi Rovana Plumb, prin participarea la sărbătoarea de Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Nucet. Acolo au fost mobilizaţi o mare parte din preoţii Episcopiei.
Politicul a acaparat tot, chiar şi libertatea de a ne ruga în biserici, la serbările creştine”, scrie Zaharia pe contul său de Facebook.
Prima ştire directă despre Mănăstirea Nucet ne este furnizată de documentul emis la 15 decembrie 1501 de Cancelaria domnitorului Radu cel Mare, prin care sfântul lăcaş este înzestrat cu mai multe sate de către Gherghina Mare Pârcălab, care-l ridicase din temelie. La sfârşitul sec. XVIII-lea, Mănăstirea Nucet ajunsese un puternic stăpân feudal. Pe domeniile sale, slujbaşilor domneşti le era interzis să încaseze dări, să întocmească acte de natură judiciară sau administrativă. Lăcaşul a suferit în decursul timpului multe renovări şi îmbunătăţiri. Avariat grav la cutremurul din 1940 şi părăsit de monahi, a devenit biserică de mir, folosită de enoriaşii comunei.
Mănăstirea Nucet este cunoscută în ţară şi pentru izvorul „izbăvitor de boli sufleteşti şi trupeşti”, situat în pădurea din apropiere. În secolul al XIV-lea, acesta era străjuit de „stejarul crucii”, numit aşa întrucât pe scoarţa lui fuseseră scrijelite mulţime de cruci. Fântâna şi foişorul construite peste ani la Nucet atrag mii de credincioşi, în special în ziua când se sărbătoreşte „Izvorul Tămăduirii”.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
