Constantinos, pictorul lui Brâncoveanu, şi opera de artă creată de el în interioul Bisericii Domneşti de la Târgovişte
0
Biserica Mare Domnească de la Târgovişte, ctitorie a voievodului Petru Cercel, mai poartă şi astăzi urmele picturii de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, semnată de Constantinos. La mare cinste stă cel mai mare tablou votiv de pe peretele de vest al pronaosului.
Ridicată în 1584 de Petru Cercel, Biserica Mare Domnească este ultima manifestare a arhitecturii postbizantine. Împreună cu Mitropolia ridicată de Neagoe Basarab la 1517 constituiau cele mai importante monumente din vechea capitală.
Păstrează în parte pictura brâncovenească săvârşită de Constantinos la 1698. Se remarcă tabloul votiv de pe peretele de vest al pronaosului cuprinzând chipurile a nouă voievozi.
Pictorul Constantinos, 1658 - 1720
S-a remarcat prin zugrăvirea unui număr mare de biserici, executate, de cele mai multe ori, la comanda domnitorului Constantin Brâncoveanu.
În lunga sa activitate, a colaborat cu mai mulţi zugravi, dar cel mai apropiat a fost Ioan, de care a fost strâns legat printr-o omogenitate stilistică ce apare încă din 1683, când au pictat împreună Biserica Doamnei. Colaborarea a ţinut până după 1710, la Târgovişte împodobind Biserica Curţii Domneşti (1698), Biserica Stelea (1705 - 1706), Mitropolia (1709) şi Biseria Sfântul Ionică.
În funcţie de amploarea lucrărilor a mai colaborat şi cu Ioachim şi Stan (la Biserica Curţii Domneşti), cu Preda, Lambru şi Nicolae, la Mitropolie (1707) şi la Mănăstirea Dealu (1713).
În timpul războaielor din secolul al XVIII-lea, Biserica Mare Domnească a fost incendiată, apoi reparată, dar cutremurul din 1802, şi un incendiu, au afectat-o din temelii. La începutul secolului al XX-lea, biserica se afla aproape în stare de ruină. Prin hotărârea Comisiei Monumentelor Istorice, între 1907 şi 1910 a fost refăcută după proiectul arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.
Se încarcă comentariile...
