Cele 7 bastioane de apărare la Târgovişte. Soluţia genială gândită de Matei Basarab pentru apărarea Cetăţii de Scaun a Ţării Româneşti

Cele 7 bastioane de apărare la Târgovişte. Soluţia genială gândită de Matei Basarab pentru apărarea Cetăţii de Scaun a Ţării Româneşti

Matei Basarab dublează practic grosimea zidurilor, reface şanţul de apărare, ce urmează traseul fortificaţiilor lui Petru Cercel

Târgovişte a fost menţionat ca şi capitală a Ţării Româneşti, alături de Argeş, în 1427, în memoriile cruciatului Hans Schiltberger, participant la expediţia militară ce s-a încheiat cu înfrângerea de la Nicopole. Dar cum această lucrare a fost editată 31 de ani după acest moment se presupune că în 1396 deja oraşul avea fortificaţii, ca orice capitală a vremii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Perioada maximă de dezvoltare a reşedinţei voievodale o cunoaşte sub domnia lui Matei Basarab care dublează practic grosimea zidurilor, reface şanţul de apărare, ce urmează traseul fortificaţiilor lui Petru Cercel. 
 
Potrivit Enciclopediei Oraşului Târgovişte, după primii ani de domnie, Matei Basarab (1632-1654) a înţeles importanţa pe care o prezenta pentru întărirea domniei revenirea în vechea reşedinţă. Întregul oraş a fost înconjurat de un val de pământ cu palisadă de lemn şi şanţ, întărit cu bastioane (1645-1646), păstrat în parte până azi.

Din iniţiativa domnului au fost refăcute conducta din tuburi ceramice care aproviziona cu apă curtea, baia domnească, podurile de peste Ialomiţa, mai multe troiţe, ciutăria domnească şi altele.
 
 
Acest şanţ, cu o lăţime şi o adâncime de 3 metri, era dublat de un val de pământ pe o lungime de 5 kilometri peste care se ridica o palisadă de buşteni. Pe zidul de piatră au fost amenajate 10 bastioane de formă rectangulară (astăzi se mai văd urmele a 7 dintre acestea) cu o suprafaţă de 40 x 45m. 
 
 
Acestea se află între Halta Teiş, Calea Câmpulung, str. Colonel Dumitru Băltăreţu la N şi V, fosta Uzină de Utilaj Petrolier, str. Radu de la Afumaţi şi Magazinul Chindia la S şi terasa înaltă a Ialomiţei spre SE.
 

Curtea Domnească

Curtea Domnească din Târgovişte reprezintă un complex de clădiri şi fortificaţii medievale ce au avut rol de reşedinţă a unor voievozi ai Ţării Româneşti şi, totodată, punct relativ important în sistemul defensiv al ţării.
 
Primul  document referitor la Curtea Domnească se datorează lui Mihail I, fiul şi urmasul lui Mircea cel Bătrân, la 1417 – 1418. De mici dimensiuni, resedinţa domnească în prima sa etapă de existenţă era alcatuită dintr-o clădire de piatră cu beci, aparată de o fortificaţie din lemn, ambele înălţate dupa 1400. 
 
Mai târziu, în jurul anului 1415, tot Mircea cel Bătrân adaugă şi primul lăcaş de cult cunoscut sub numele de Biserica – paraclis sau Biserica Doamnei. După 1431, când Târgovişte rămâne singură capitală a Ţării Româneşti, Vlad Dracul (1437 – 1448) iniţiază ample lucrări de construcţie, transformând curtea iniţială într-un adevărat ansamblu rezidenţial: casă mare domnească, zidul de incintă, care include şi biserica, iar perimetral, la cca 30 m spre sud-vest şi nord, marele şanţ de apărare. Urmaşul şi fiul sau Vlad Ţepeş (1456 -1462) completează ansamblul cu binecunoscutul turn de apărare şi supraveghere, supranumit mai târziu, Chindia. O ultimă construcţie aparţinând acestei perioade de dezvoltare a Curţii Domneşti o constituie Biserica Sf. Vineri, ridicată în extremitatea de sud – est a Curţii Domneşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările