Cel mai bogat român nu este lăsat afară din închisoare. Ce variante mai are Ioan Niculae

Cel mai bogat român nu este lăsat afară din închisoare. Ce variante mai are Ioan Niculae

Cel mai bogat român nu este lăsat afară din închisoare

Magnatul Ioan Niculae va mai sta în închisoare cel puţin o lună şi jumătate. Magistraţii de la Judecătoria Găeşti i-au respins cererea de eliberare condiţionată formulată în data de 20 septembrie. Judecătorul care s-a ocupat de caz a stabilit că "nu au fost îndeplinite temeiurile legale pentru eliberarea condiţionată".

 
Decizia judecătorilor vine în completarea procurorului DNA care s-a opus eliberării, la primul termen, din 20 septembrie, pe motiv că nu au fost calculate corect zilele libere câştigate de Niculae prin scrierea unor lucrări ştiinţifice sau prin muncă.
 
Patronul Asta Giurgiu va putea face o nouă cerere de eliberare în data de 18 octombrie. Ioan Niculae execută o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare în Penitenciarul de VIP-uri Găeşti, fiind condamnat în dosarul ”Mită la PSD”. 
 
La prima analiza, noteaza sefii Penitenciarului Gaesti, comisia constata ca detinutul Ioan Niculae poate fi eliberat conditionat. Este fara antecedente penale, nu a fost sanctionat, recompensat o data, a participat la programe educative si activitati lucrative.
 
Niculae a petrecut în spatele gratiilor cinci luni, timp în care, prin muncă şi scrierea unor lucrări a câştigat 166 de zile de libertate. Pentru cărtile scrise, Ioan Niculae a primit 150 de zile de libertate, la care se adaugă şi o solicitare de reducere a pedepsei cu 16 zile pentru cele 80 de zile în care afirmă că a muncit după gratii. Procurorii DNA cred, însă, că magnatul ar trebui să stea în închisoare 10 luni, adică o treime din pedeapsă.
 
Lucrările pe care patronul echipei de fotbal Astra Giurgiu le-a scris sunt: "Tehnologii moderne de producere şi utilizare a alcolului metilic", "Orientări moderne în producţia vegetală", "Valorificarea energetică a biomasei" şi "Biodieselul - motorina ecologică" şi "Biotenalul - combustibilul viitorului". 
 
"În esenţă, discuţia s-a purtat în jurul asupra aplicării legii penale mai favorabile în legătură cu fracţiile de pedeapsă. În vechea reglementare pentru lucrările ştiinţifice, şi mă refer aici la art.75, lit. F, din Legea 275, s prevedea că pentru aceste lucrări se prevedea că se consideră trei zile câştigate la fiecare două zile de muncă în elaborarea lucrării ştiinţifice. Asta ar fi presupus, într-o bună regulă, ca Penitenciarul să constate câte zile s-au lucrat la elaborarea lucrării ştiinţifice şi să facă acel calcul. Nu s-a făcut asta, pentru că Penitenciarul şi comisia de speciliatate, au considerat că sunt aplicabile dispoziţiile art 96, lit. F, din actuala reglementare, adică 254, în care se prevede că se beneficiază de 30 de zile pentru fiecare lucrare, indiferent cât a durat să o elaborezi. Au fost certificate lucrările prin rapoarte şi note ale unor profesori universitari emeriţi, din care rezultă că lucrările au caracter ştiinţific, că sunt utile publicului, iar aceste caracterizări ale lucrărilor au fost făcute de specialişti în domeniile respective. Suspiciunea DNA este absolut neîntemeiată. Sunt cărţi de un real succes, pentru că nu au mai fost scrise până acum", a declarat Florin Surghie, unul dintre avocaţii lui Niculae.
 

Solutia pe scurt:

În temeiul art. 587 alin. 2 Cod procedură penală: Respinge ca prematură cererea de liberare condiţionată formulată de către petentul condamnat NICULAE IOAN, aflat în executarea pedepsei în Penitenciarul Găeşti, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 59 şi art. 60 Cod penal (1969) cu aplic. art. 5 Cod penal (2009). Condamnatul va putea reitera cererea de liberare condiţionată după data de 19.08.2015, dată după care se împlineşte fracţia minimă de executat. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală: Obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare statului. În temeiul art. 587 alin. 3 Cod procedură penală: Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din data de 06.08.2015. 
 
 

Ddosarul "Mită la PSD"

Omul de afaceri Ioan Niculae a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe 2 aprilie 2015, la doi ani şi şase luni închisoare cu executare, iar fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a primit trei ani închisoare cu executare, în dosarul "Mită la PSD".
 
Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată pe 11 ianuarie 2012 pe Gheorghe Bunea Stancu şi omul de afaceri Ioan Niculae, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidenţiale din 2009, Mircea Geoană.
 
Bunea Stancu, care era şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene Brăila a PSD, a fost acuzat de folosirea influenţei şi autorităţii ce rezultă din funcţia de conducere într-un partid pentru a obţine pentru altul bani sau foloase necuvenite, iar Ioan Niculae, acţionar principal al grupului Interagro SA, a fost acuzat de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
 
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Gheorghe Teodorescu, acţionar al SC Insomar SRL, şi Viorel Bărac, director al SC Interagro SA, ambii pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
 
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială desfăşurată la sfârşitul anului 2009 pentru susţinerea candidatului PSD Mircea Geoană.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările