Ce însemna luxul extrem acum 350 de ani. Palatul unui celebru domnitor valah, lăudat de un trimis al Regelui Suediei pentru geamurile de sticlă

Ce însemna luxul extrem acum 350 de ani. Palatul unui celebru domnitor valah, lăudat de un trimis al Regelui Suediei pentru geamurile de sticlă

Clas Brosson Ralamb, cronicarul care a scris despre Palatul Domnesc de la Târgovişte

Singura menţiune despre interioarele palatului domnesc de la Târgovişte a fost făcută în 1672 de Clas Brorsson Ralamb (1622 - 1698), baron în Parlamentul Suediei. Suedezul spunea că "încăperile principale aveau pereţii tapisaţi cu stofe sau mătăsuri de Damasc”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Clas Brorsson Ralamb (1622 - 1698) a fost apreciat şi sprijinit de cancelarul Suediei, Axel Oxenstierna. Tânărul suedez a activat de timpuriu în diplomaţie, a scris o valoroasă lucrare juridică, a fost făcut baron, membru al Parlamentului Suediei şi a ocupat funcţii înalte.

În 1657, regele Suediei, Carol al X-lea Gustav, l-a trimis într-o misiune la Constantinopol. În 1679 a publicat însemările de călătorie, în care face referiri la Ţara Românescă şi la Târgovişte, unde spune că a ajuns la 26 aprilie 1657. 
 
În relatarea sa este făcută unica menţiune cunoscută despre interioarele palatului domnesc al lui Constantin Brâncoveanu.

Potrivit relatării, încăperile principale aveau pereţii tapisaţi cu stofe sau mătăsuri de Damasc şi geamuri de sticlă, spre deosebire de celelalte prin care trecuse, opt sau nouă la număr, care nu aveau astfel de tapiserii şi la ferestre aveau hârtie. Ralamb spune că “a fost trimis în audienţă de domn cu pompă deosebită. La audienţă se afla lume multă, mai toţi boierii, unii îmbrăcaţi în blănuri de jder şi de râs”.

 
 
Referindu-se la Curtea Domnească, vorbeşte despre grădinile domneşti, unde domnul a organizat o recepţie în cinstea oaspetelui, a doua zi după audienţă. Grădinile aveau o poartă dinspre stradă, alta decât poarta prin care se intra în ele din Curtea Domnească, aflată pe latura de est a incintei, existentă şi astăzi. 
 
“Până la această poartă, invitatul a venit cu trăsura. Evident că grădinile domneşti aveau o împrejmuire, de vreme ce aveau o poartă. Lipsa cercetărilor face ca singurele date în această privinţă să fie cele furnizate de Ralamb. Al doilea element din secţiunea despre grădinile domneşti este chioşcul sau foişorul, unde s-a desfăşurat recepţia şi despre care autorul însemnării nu dă alte date. Acesta este altul decât cel construit de către Constantin Brâncoveanu”, se arată în Enciclopedia Oraşului Târgovişte. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: