Cărturarul care i-a împăcat pe doi mari domnitori la Târgovişte, unde a creat un adevărat mediu academic
0
Puterea suzerană turcească, dar şi intrigile boiereşti i-au făcut pe doi domnitori importanţi să îşi poarte pică şi să se războiască mult timp. Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu, domn al Moldovei, s-au întâlnit de câteva ori pe câmpul de luptă, dar totul a culminat cu o împăcare de poveste
Udrişte Năsturel a fost un mare cărturar, poet şi traducător din Ţara Românească, dar şi cel mai important sfătuitor al Voievodului Matei Basarab, cumnatul său. În calitate de diplomat, a dat dovadă de înţelepciune şi echilibru în multe situaţii.
La îndemnul său, Voievodul Matei Basarab a iniţiat o reală ofensivă spirituală şi culturală, prin ctitorirea multor lăcaşuri de cult şi prin sprijinul acordat tipăririi unor cărţi, precum Pravila de la Govora (1640), Rǎspuns la catehismul calvinesc (1645) ori Pravila cea Mare (1652).
Pentru a creşte nivelul de cultură al contemporanilor săi, a sprijinit intens şcolile mânăstireşti de la Câmpulung, Dealu şi Govora, Şcoala de limbă slavonă din Târgovişte, precum şi cunoscuta Schola graeca et latina de la Mânăstirea Stelea din Târgovişte.
Cunoscător al mai multor limbi străine, Udrişte Năsturel a îmbogăţit spiritualitatea românească cu traduceri ale cărţilor De imitatione Christi şi Viaţa Sfinţilor Varlaam şi Ioasaf.
Domnitorii Matei Basarab şi Vasile Lupu: FOTO: Istorie pe scurt
De asemenea, fiind preocupat de nevoile religioase ale oamenilor şi iubitor al credinţei ortodoxe, a ctitorit Biserica Târgului din Târgovişte şi Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Herăşti, judeţul Giurgiu, având o contribuţie însemnată şi la introducerea limbii române în biserică.
Tot Udrişte Năsturel a fost şi cel care a intermediat împăcarea dintre Matei Basarab şi domnitorul Moldovei, Vasile Lupu. Deşi momentul efectiv al împăcării nu este consemnat în mod expres în zivoarele istorice, se ştie că după moartea fiului lui Vasile Lupu, domnul Moldovei s-a mai liniştit şi a acceptat împăcarea. Împăcarea dintre cei doi domnitori a dat naştere unor monumente care dăinuie şi astăzi. Este vorba despre „Fântâna Păcii”, din comuna Aninoasa, şi Mănăstirea Stelea, din Târgovişte. Mănăstirea Stelea sau “biserica păcii între fraţi”, aşa cum a fost ea numită de Nicolae Iorga, a fost ctitorită de spătarul Stelea in 1582, atestată documentar printr-un hrisov al lui Mihnea Turcitul din 1582 şi refăcută în 1645 de domnitorul moldovean Vasile Lupu pe locul bisericii vechi. Pentru că acest lăcaş a însemnat mult pentru domnitorul moldovean, aflaţi că în vechea biserică Stelea se află mormântul tatălui lui Vasile Lupu, Nicolae Vel Aga (rămas şi în biserica actuală).
Mediu cultural elevat, în jurul lui Năsturel
În secolul al XVII-lea, la Târgovişte, prin strângerea mai multor oameni de culturǎ în jurul lui Udrişte Nǎsturel, s-a creat un mediu cultural elevat, care a contribuit la dezvoltarea învǎţǎmântului, a tipǎriturilor, a arhitecturii şi picturii.
„La acea vreme, Târgoviştea era, dupǎ relatǎrile unor diplomaţi, misionari şi cǎlǎtori strǎini, localitatea cea mai însemnatǎ din Ţara Româneascǎ, numǎrul caselor fiind apreciat, poate exagerat, la peste 4 000. În realitate, se estimeazǎ cǎ populaIia oraşului nu depǎşea, probabil, 10 000 de locuitori”, se arată în lucrarea Enciclopedia Târgoviştei, de George Coandă.
Comunitatea erudiţilor cǎrturari, educaţi în spirit umanist, determinǎ fondarea unei şcoli de profil superior, cu limbile de predare greacă şi latină, dar şi înfiinţarea unei noi tipografii, pentru editarea de lucrǎri în limba românǎ.
Noul colegiu, „Schola graeca et latina”, activ între 1646 şi 1652, era organizat dupǎ modelul institutelor similare din Occident. El funcţiona alǎturi de şcoala de slovenie, activǎ deja la Târgovişte, cu dascǎli specializaţi în gramaticǎ şi lexicografie slavo-românǎ.
În tipografia adusǎ la mǎnǎstirea Dealu a fost tipǎritǎ, în 1644, „Evanghelia învǎţǎtoare”, urmatǎ de multe alte cǎrţi, între care „Rǎspuns împotriva catehismului calvinesc” (1645), lucrare teologicǎ originalǎ, şi „Îndreptarea legii” (1652), importantǎ operǎ juridicǎ a vremii – unul dintre primele coduri de legi din Europa redactate într-o limbǎ naţionalǎ.
Se încarcă comentariile...
