Baia domnească SF pentru răsfăţul bogaţilor din Ţara Românească. Cum era concepută încălzirea prin pardoseală

Baia domnească din cadrul Curţii Domneşti de la Târgovişte a fost ridicată de către Matei Basarab (n. 1580 – d. 9 aprilie 1654), iar ruinele acesteia se mai pot observa şi astăzi. A fost construită după moda turcească, pe latura de nord-est a zidului de incintă, în apropierea palatului.

„Baia domnească se găseşte pe terenul către zidul de incintă de la Est. Se păstrează nivelul inferior, cel tehnologic: focarul, instalaţia de încălzit, apoi canalele de circulaţie a agentului încălzitor al parterului şi parterul, pe o înălţime de peste un metru. Este o construcţie de plan dreptunghiular, cu axa lungă, pe direcţia Nord-Sud, cu dimensiunile de 5,50x14,7 metri, din zidărie de cărămidă. Are două nivele. În nivelul superior se află sălile de baie şi una sau două încăperi de serviciu (acest nivel cuprinde patru încăperi)”, se arată în Enciclopedia Municipiului Târgovişte. 

Ultima încăpere, care nu comunica cu celelalte două, era destinată cazanului de încălzire a apei. Sistemul de funcţionare al băii era cel clasic romano-bizantin, aburul fiind dirijat prin conducte din sala cazanului în baie. Sub celelalte două încăperi se află o reţea de canale boltite, din zidărie, prin care circula fumul, încălzind pardoseala. 

În pereţii se aflău canale verticale circulare, de olane, prin care circula aburul care ieşea în sala de baie, camera fără acces din exterior, prin guri circulare, la fel, din olane. Nivelul superior are pardoseala din dale de piatră, iar în rosturi – mortar ca de var. 

Numită şi “baia domnească” şi “baia turcească”, se întâlneşte în arhitectura din aria civilizaţiei bizantine, inclusiv la mănăstiri din Grecia, precum şi în lumea orientală. 

FAZE DE CONSTRUCŢIE ALE CURŢII DOMNEŞTI

Curtea Domnească din Târgovişte este amintită pentru prima dată în privilegiul din 1403, în care se arată că domnul îşi ia libertatea de a alege el mai întâi mărfurile pentru cerinţele casei sale din Târgovişte. 

Aceeaşi clauză este consemnată şi în alt privilegiu comercial, din anul 1409. Dintr-un act care datează din perioada 1409-1418, aflăm că Mihail voievod, fiul şi asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, rezida în Târgovişte, „oraşul domniei mele” şi din veniturile „casei sale” de aici acordă unele danii mănăstirilor Cozia şi Cotmeana.

Curtea a fost supusă, de-a lungul timpului, la 5 faze de reabilitări şi extinderi, avându-I în prim-plan pe Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Petru Cercel, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.

În anul 1694 a fost refăcută şi împodobită baia domnească, iar în anii 1697-1698 s-a construit un foişor pe malul iazului, în mijlocul minunatelor grădini, care a devenit element peisagistic predominant.