Aventuri de iarnă în Padina-Peştera. Locul perfect pentru savurarea vinului fiert, dar şi pentru schiul de tură

Aventuri de iarnă în Padina-Peştera. Locul perfect pentru savurarea vinului fiert, dar şi pentru schiul de tură

Ski tură în Bucegi. FOTO. Geo Badea, alpinist

Zona Padina-Peştera, din judeţul Dâmboviţa, a fost declarată staţiune de interes naţional în martie 2018 şi este amplasată integral într-un parc natural, fiind unica de acest fel din ţară. A rămas singura zonă turistică încă neatinstă de oamenii cu putere financiară, deşi promite enorm din toate punctele de vedere, iar turiştii se înmulţesc de la an la an.

Ştiri pe aceeaşi temă

Până prin 2015, când în zona Padina-Peştera nu existau drumuri asfaltate, ajungeau aproximativ 200.000 de vizitatori anual. Acum, când există Transbucegi, una dintre cele mai spectaculoase şosele din ţară, numărul turiştilor s-a dublat. De pildă, în minivacanţa de Revelion, piscurile Bucegilor dâmboviţeni au fost străbătute de 20.000 de maşini, potrivit Poliţiei, făcând o concurenţă serioasă Văii Prahovei, veşnic blocată.
 

Ideală pentru schiul de tură

 
Deşi nu dispune de o pistă de schi, în timpul iernii, Padina-Peştera are un mare avantaj: aici se poate practica schiul de tură până în luna martie. „Există un potenţial fantastic pentru cei care fac schi de tură. Schiul de tură este o formă de schi off-piste, care se desfăşoară în afara pârtiilor amenajate şi care presupune deplasarea pe schiuri atât în urcare, cât şi în coborâre, folosind propria forţă a schiorului, spre deosebire de schiul alpin, care foloseşte mijloace mecanizate pentru urcare, axate în cea mai mare parte pe transportul pe cablu“, a explicat salvamontistul Geo Badea.
 

Ski tură în Bucegi. FOTO Geo Badea, alpinist
   
Totuşi, oamenii muntelui spun că de la Babele la Peştera a existat cândva o pârtie de schi, inaugurată în anul 1976, când a fost pusă în funcţiune şi telecabina Babele-Peştera. Pârtia a funcţionat însă doar până în anul 2000, pentru că nu a fost întreţinută. „Pârtia era localizată la o diferenţă de nivel de 600 de metri şi avea 3,6 kilometri. Şi acum ar putea fi pusă în funcţiune. 
 
Mergea încontinuu atunci şi aparţinea de Întreprinderea de Transport pe Cablu Braşov, practic era a statului. Veneau foarte mulţi turişti în perioada aceea. După Revoluţie s-a furat şi parapetul de protecţie. Acolo este nevoie de un investitor puternic, să realizeze un teleschi frumos“, spune fostul şef al Salvamont Dâmboviţa, Doru Deaconescu.
 

Peşteri şi lacuri de o frumuseţe rară 

 
Chiar şi fără o pârtie de schi, zona centrală a Munţilor Bucegi oferă turiştilor multe oportunităţi, indiferent de sezon. Este înţesată de peşteri, canioane, trasee de biciclete şi de escaladă, dar se pot face şi drumeţii spre Babele, Crucea Caraiman, Vârful Omu şi Bran-Moeciu.
 
Concurs ski. FOTO Doru Deaconescu 
 
În apropiere, pe Muntele Bătrâna, se află şi Peştera Ialomiţei, aşezată pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.530 de metri. Obiectivul turistic a fost reabilitat şi modernizat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în cadrul unui proiect în valoare de 6,4 milioane de lei. De la deschiderea din 2013 şi până în prezent, peştera din masivul Bucegi a fost vizitată de peste 660.000 de turişti. 
 
Formată prin acţiunea corozivă a apei în calcarele jurasice din culmea sud-estică a muntelui, Peştera Ialomiţei este uriaşă, cu galerii fosile şi active, dispusă pe două etaje, care însumează 1.128 de metri lungime. 
 
Intrarea, orientată spre est, are dimensiuni impunătoare – 40 de metri lăţime şi 20 de metri înălţime. 
 
O altă zonă deosebită, dar încă neexploatată turistic este cea a Lacului Bolboci. Situat chiar în inima Bucegilor, acesta ar putea deveni o bază de agrement ideală pentru iubitorii sporturilor pe apă. Până atunci, călătorii se pot aventura pe traseul care leagă lacurile Bolboci şi Scropoasa, peisajul montan fiind unul de-a dreptul feeric. 
 

Valea Jepilor, văzută de sus

 
Dată în folosinţă la 11 august 1978, telecabina Babele-Buşteni leagă oraşul Buşteni de Cabana Babele din Munţii Bucegi. Este utilă şi celor care vor să ajungă mai repede la Peştera Ialomiţei, la Crucea Eroilor Neamului (Crucea Caraiman) sau la Vârful Omu. 
 
Traseul telecabinei urmăreşte Valea Jepilor, are o lungime de 4.350 de metri, iar durata este de aproximativ 12 minute. Punctul de plecare din Buşteni este lângă Hotelul Silva, la altitudinea de 935 de metri, iar cel de sosire este în imediata apropiere a Cabanei Babele, la altitudinea de 2.180 de metri.
 
Zona Padina-Peştera a fost întotdeauna un magnet pentru turiştii aventurieri. Apropierea de Peştera Ialomiţei, dar şi de Babele a făcut ca în zonă să fie construite primele cabane încă din anii ’50. În anii ’80 a început şi construcţia Hotelului Peştera, care este şi astăzi cel mai mare din zonă. 
 

Camparea este interzisă

 
Cazarea rămâne însă o problemă. Cu mici excepţii, nu se ridică la nivelul aşteptărilor privind condiţiile şi confortul. Lucrurile se vor schimba radical în următorii ani, promit autorităţile, care au planuri mari, vrând să transforme zona în cea mai mare staţiune de schi din ţară.
 

FOTO: Platoul Padina Peştera, în vremea în care camparea era permisă

 
Primul pas pentru realizarea unei staţiuni moderne a fost eliminarea posibilităţii de a mai campa pe platoul Padina. Odată cu această hotărâre au dispărut şi munţii de gunoaie care se ridicau în fiecare weekend. 
 
Zonele tradiţionale de campare şi de grătare din interiorul ariei naturale protejate, precum Valea Cerbului, zona Padina-Peştera, Zănoaga, zona limitrofă Cabanei Mălăieşti, nu se mai încadrează în categoria de locuri special amenajate pentru astfel de activităţi, iar administraţia Parcului Natural Bucegi a instituit şi amenzi pentru încălcarea legii, care ajung şi la 25.000 de lei. 
 

Sfinxul şi Babele, motiv de luptă în instanţă

 
Din Padina-Peştera se poate ajunge uşor la Sfinxul şi Babele. Situate la limita dintre judeţele Dâmboviţa şi Prahova, monumentele naturale sunt râvnite de ambele entităţi administrative, pentru că dau bine pe orice afiş, banner sau material de promovare turistică. 
 
Sfinxul din Bucegi. FOTO. Romania Turistica
 
De aici şi până la un proces în instanţă a fost doar un pas. Disputa juridică a început în urmă cu 20 de ani şi nu s-a încheiat nici azi. Cel mai recent verdict datează de la finalul anului 2019, când judecătorii Tribunalului Dâmboviţa au decretat că atracţiile turistice se află pe teritoriul Dâmboviţei. 
 
Judeţul Prahova n-a renunţat la luptă, iar recursul se judecă acum la Curtea de Apel Ploieşti.
 
Trasee pentru toţi schiorii:
 
-În zona Padina-Peştera, traseele pentru schiul de tură, dar şi pentru cel alpin sunt multiple:
-Padina-Şaua Strungă-Vârful Tătaru-Padina;
-Padina-Şaua Strungă-Creastă Grănicerilor-coborâre pe Culmea Bătrână-Peştera;
-Padina-Şaua Laptici-Vârful Cocora-coborâre pe Plaiul lui Păcală-Padina;
-Peştera-Culmea Bătrâmă-coborâre spre Şaua Strungă-Padina;
-Peştera-Culmea Bătrână-Creastă Grănicerilor-Vârful Omu-coborâre pe Valea Obârşiei-Peştera;
-Peştera-Valea Obârşiei-Vârful Obârşia-coborâre pe Valea Sugărilor-Peştera;
-Peştera-Valea Sugările-Vârful Călugărului-coborâre pe Faţa Mare-Peştera;
-Peştera-Valea Sugările-Şaua Călugărului-Cabana Babele-Vârful Cocora-coborâre pe Plaiul lui Păcală.
 

Cum se construieşte de la zero prima staţiune din România postcomunistă

 
Autorităţile din judeţul Dâmboviţa au demarat deja proiectul Peştera-Padina. Practic, va fi prima staţiune care se proiectează de la zero în ultimii 30 de ani. În acest sens, luna aceasta, va avea loc o dezbatere publică în care instituţiile abilitate, proprietarii de terenuri din zona montană Peştera-Padina, dar şi viitorii investitori vor putea veni cu propuneri în sprijinul realizării acestui proiect unic în România. 
 
„Construirea unui oraş-staţiune de la zero nu este muncă uşoară. Despre acest lucru este vorba în cazul proiectului Peştera-Padina“, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ştefan.
 

Primii paşi spre construirea unei pârtii de schi

 
Conducerea CJ Dâmboviţa vizează construirea pârtiei de schi Cocora-Peştera, într-un decor de vis. Autorităţile din Dâmboviţa au primit deja veşti bune de la experţi în legătură cu construcţia. Dacă iniţial s-au stabilit trasee cu o lungime de aproape opt kilometri, se pare că există un potenţial mult mai mare. 
 
O firmă din Austria, specializată în construcţia de pârtii, a stabilit că în zonă se mai pot construi încă opt kilometri de trasee pentru domeniul schiabil, zona întrunind toate condiţiile tehnice, geografice şi de mediu impuse.
 

Posibilă zonă pentru construcţia unei pârtii de ski. FOTO Asociaţia Turistică Peştera Padina
 
Obiectivul este, deocamdată, la stadiul de plan şi presupune o serie complexă de alte dotări şi amenajări: drum tehnologic, bazine cu apă, spaţii administrative, parcări, acces la pârtie, spaţii comerciale, spaţii pentru servicii de supraveghere şi intervenţii. Conform datelor prezentate, prima etapă de realizare a pârtiilor înseamnă un traseu de aproximativ 2,75 de kilometri în zona Cocora, urmând ca, în a doua etapă, să fie adăugaţi alţi 5,2 kilometri. 
 

Planuri mari: iluminatul şi reţeaua de apă 

 
Potrivit autorităţilor, în acest moment, sunt în plan mai multe proiecte, printre care cel de iluminat şi cel de realizare a aducţiunii de apă. Primele măsuri au fost luate în privinţa campării haotice de pe platoul Padina – lucru interzis în momentul de faţă – şi în privinţa gunoaielor. 
 
Astfel, camparea se va face doar la Campingul Zănoaga. Primăria Moroeni va ceda un teren Consiliului Judeţean, cu o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, pentru extinderea campingului. În ceea ce priveşte parcarea, turiştii nu au de ce să-şi facă griji. Vor exista mai multe zone special amenajate pe platoul Padina, aproape de Horoabele şi lângă Mănăstirea Peştera.
 
Alte trei proiecte au fost depuse la Ministerul Turismului, iar ele au în prim-plan pârtiile de schi, parcările mari de la Piciorul Babelor şi din zona telecabinei, dar şi o clădire în care să funcţioneze Poliţia, Jandarmeria şi Pompierii. 
 
Autorităţile mai au de rezolvat şi alte probleme care împiedică zona să-şi atingă potenţialul turistic, cum ar fi insuficienţa locurilor de cazare şi lipsa drumurilor asfaltate. În prezent, drumul este asfaltat doar pe o parte a Bucegilor (DJ 713-Transbucegi), nu şi pe DJ 714 (în zona Sanatoriului Moroeni). 
 

Primul adăpost montan, înlocuit cu un hotel de patru stele

 
În octombrie anul trecut, montaniarzii au sărbătorit 97 de ani de la inaugurarea Casei Peştera. Deschisă la 21 septembrie 1923, în prezenţa a peste 60 de iubitori de munte, Casa Peştera a fost primul adăpost montan din zona Padina-Peştera. Acum, în locul adăpostului care a ferit de intemperii mii de turişti, funcţionează un hotel de patru stele.  
 

Telecabina Babele - Buşteni 
 
Lucrările Casei Peştera au început în mai 1923 la iniţiativa mai multor montaniarzi, iar Mihai Haret, nepotul lui Spiru Haret, a fost cel care a supravegheat şi îndrumat realizarea construcţiei. Pentru că era un reper pentru turiştii care urcau la Padina, cabana a fost extinsă şi reamenajată, iar în 1930 avea 40 de locuri, distribuite în cinci camere la parter şi trei la mansardă.
 
„Înzestrată cu sobe de teracotă, cu 40 de paturi cu somieră, saltele de lână, perne de fulgi, pături şi lingeria completă de pat, casa «Peştera» punea la dispoziţia turiştilor cinci camere la parter şi trei la mansardă şi o sală de mâncare cu bibliotecă. Cortul principal mai cuprindea: bucătăria, cămara de alimente, camera îngrijitorului, o pivniţă de beton, iar corpul secundar: o cameră pentru călăuze, cu şase locuri, o cameră neagră pentru fotografie, o cămară-atelier şi un grajd pentru vite“, se arată în volumul „Enciclopedia Turistică Românească“, din 1946.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările