Alimentarea cu apă din Pucioasa, o problemă (încă) de milioane de euro. Zeci de mii de oameni au nevoie de lichidul vital provenit dintr-o sursă sigură

Alimentarea cu apă din Pucioasa, o problemă (încă) de milioane de euro. Zeci de mii de oameni au nevoie de lichidul vital provenit dintr-o sursă sigură

Primăria Pucioasa aşteaptă degeaba finalizarea lucrărilor Companiei Naţionale de Investiţii, pe proiectul UAT Fieni care prevede captarea unei surse de apă din Munţii Bucegi de cea mai bună calitate. După o vizită amănunţită în teren, edilul Constantin Ana şi-a dat seama că o conductă care să aducă apă direct din munte şi care să alimenteze Pucioasa şi localităţile limitrofe ar fi imposibil de realizat.

Barajul Pucioasa, din care este alimentat oraşul în acest moment, a fost plin de bacterii, iar problema apare periodic, mai ales când o să dea îngheţul. Timp de doi ani autorităţile locale au căutat soluţii împreună cu toate părţile implicate: Compania de apă, Apele Române, Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
 
„Vineri, alături de colegii mei şi cu un reprezentant al Companiei de Apă am făcut un pas simplu, dar foarte important. Am mers în toată zona montană şi am identificat la faţă locului toate sursele de apă ce au fost prezentate că şi soluţie pentru alimentarea oraşului nostru! Deşi informaţiile sunt în mare dezamăgitoare, astăzi avem în sfârşit o radiografie clară a situaţiei! Astfel, izvoarele din zona Rateiu - Gâlma, împreună cu cele 4 foraje din zonă asigură un debit maxim de 155 litri/secundă, iar în medie debitul este între 80-100 l/s.Ce ne spune acest lucru? Ne confirmă faptul că, la finalizarea (foarte greoaie) a conductei realizate pe CNI (unde contractul de lucrări a fost reziliat!) şi în condiţiile aproape imposibile de refacere a conductei de 3,8 km din amonte, realizată de CJD, tot nu vom avea apă din munte!”, a scris edilul Constantin Ana pe pagina sa de Facebook.
 
Practic, toată apă din zona Gâlma - Rateiu, abia acoperă necesarul localităţilor din zona de nord a judeţului.
 
„Am urcat la 7 Izvoare. Zonă superbă, unde doar unul dintre aceste izvoare mai furnizează apă în cantităţi impresionante (o medie de 400 litri/secundă). Numai că, locaţia acestor izvoare este foarte greu accesibilă, în amonte de lacul de acumulare de la Scropoasa, lac ce captează în final toate aceste izvoare, râul Ialomiţa şi apa ce vine din Bolboci printr-un canal de fugă. Reliefeul zonei, diferenţa de nivel, lungimea, diametrul conductei ce urmează a fi proiectate, m-au făcut să trag o concluzie: această construcţie nu este imposibil de realizat, dar bugetul necesar se ridică după estimările specialiştilor la câteva zeci de milioane de euro! Aşa că, la 35 de ani de la lansarea acestei idei, probabil se vor mai adaugă 10-15 până la finalizarea acestei investiţii importante”, a mai spus edilul.
 
 
Care ar fi soluţia
 
Primăia va demara procedura de expropriere a terenului care formează culoarul de trecere a conductei MHC Water Power, ce aduce apa din Lacul Scropoasa, trecând prin Lacul Dobreşti, până în zona Barajului Pucioasa.
 
„Am verificat calitatea apei, astăzi am primit confirmarea calităţii ei, aşa că vom parcurge în curând toate etapele legale pentru exproprierea culoarului pe care că trece această conducta. Avem toate şansele că la sfârşitul anului viitor, să bem la robinet apă curată”, a mai precizat edilul.
    
25.000 de dâmboviţeni sunt alimentaţi cu apă potabilă din staţia de tratare Pucioasa, a cărei sursă este lacul de acumulare Pucioasa, executat pe râul Ialomiţa în perioada 1971-1975, baraj care este astăzi colmatat în procent de aproximativ 75%.
 
În data de 16 ianuarie 2016 s-a sistat furnizarea apei către cei 25.000 de dâmboviţeni din zona de nord a judeţului, întrucât valorile ridicate ale bacteriei Clostridium Perfingeris nu au permis potabilizarea. Furnizarea apei a fost reluată fără restricţii abia după o lună şi jumătate, în ziua de 29 februarie 2016. În toamna aceluiaşi an, Administraţia Naţională Apele Române – SGA Dâmboviţa a declasificat apa din lacul de acumulare Pucioasa de la categoria A2 la categoria A3, impunând a se găsi surse alternative de aprovizionare cu apă pentru consumul uman.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările