13 septembrie, ziua pompierilor români. Scurt istoric!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Recunoasterea faptului că 13 Septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice si regimurile politice prin care a trecut ţara.

Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA, însă a fost legal oficializată începând din 1953, fiind prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.1490/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare si funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Intrarea în Bucuresti a trupelor otomane a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană - printre care si Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848: bătălia din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate si independenţă naţională a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primiseră ordin în ziua de 12 septembrie 1848 din partea Locotenenţei Domnesti să deplaseze în ziua următoare subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formată din aproape 6.000 luptători si comandată de Kerim Pasa, ce urma să preia cazarma din
acea zonă. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs.
 
Printr-o coincidenţă, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu puţin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influenţat moralul si devotamentul ostasilor, voinţa de a apăra demnitatea  naţională. Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu. Soldaţii lăsaţi pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: "Luaţi-ne si pe noi, nu ne lăsaţi în cazarmă, ca pe niste nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu fraţii nostri." Înclestarea propriu-zisă s-a declansat
ca urmare a unei altercaţii între un ofiţer al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Bălsan) si unul otoman; desi împresuraţi din toate părţile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă si lovind fără cruţare inamicul care, în pofida superiorităţii numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au reusit să pună în poziţie de tragere două piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morţi si răniţi; numai că, din cauza lipsei de muniţie, în cele din urmă tunurile au fost abandonate.

Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, văzând că nu poate înfrânge rezistenţa garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiţer care a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera iesire din cazarmă" - angajament care mai apoi nu a fost însă respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibăcie în rezolvarea situaţiilor de luptă, capacitate de rezistenţă si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare.

Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, a acordat în anul 1860 participanţilor la eroicul act pensii pe viaţă si prima medalie românească: PRO VIRTUTE MILITARI. In memoria pompierilor militari morţi în bătălia de pe Dealul Spirii, în anul 1901 a fost inaugurat pe strada 13 Septembrie, în faţa Arsenalului Armatei, Monumentul pompierilor militari.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite