Rolul lui ÎPS Pimen la prima vizită în România a Regelui Mihai. „Monarhia a fost o instituţie sfântă“. Imagini din arhiva SRI VIDEO

În anul 1992, ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, l-a invitat pe Regele Mihai I la Mănăstirea Putna, pentru a întâmpina marea sărbătoare a Învierii Domnului. Înaltul prelat a insistat atunci pe lângă autorităţile din România să-i permită accesul în ţară Majestării Sale.

Ziua de 26 aprilie 1992 şi-a făcut loc în cărţile de istorie. Este ziua în care un milion de români aşteptau pe străzile Bucureştiului, cu sufletul la gură, să se întâlnească cu Regele Mihai I, care primise, în sfârşit, permisiunea să se întoarcă în România, după ce a picat regimul comunist.

Cu doi ani înainte, imediat după Revoluţie, Regele Mihai a venit în ţară, dar a fost întors din drum de militari, la ordinul autorităţilor conduse de preşedintele ţării de la acea vreme, Ion Iliescu.

ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a ignorat dorinţa regimului Iliescu. Astfel, în ciuda numeroaselor piedici, a numeroaselor ameninţări, ÎPS Pimen l-a invitat pe Rege să întâmpine sărbătoarea Învierii Domnului la Mănăstirea Putna din judeţul Suceava, iar majestarea sa a acceptat.

ÎPS şi-a explicat gestul într-un interviu acordat presei locale. 

„Monarhia a avut un rol foarte important în viaţa poporului nostru. Pentru mine, monarhia a fost o instituţie sfântă, iar Regele Mihai a fost un om cu totul deosebit. Am făcut invitaţia, ameninţat cu pericol de moarte şi l-am întrebat între patru ochi: «Majestatea Voastră, cum aţi rezistat?». Şi mi-a răspuns: «Prin post şi rugăciune». A fost un rege credincios, faţă de ţară şi faţă de Dumnezeu. Şi dacă cei care au preluat puterea după evenimentele din decembrie 1989 ar fi acceptat monarhia, astăzi, România era o ţară fruntaşă în Europa. Dar am ajuns în situaţia în care ne aflăm…”., a declarat ÎPS Pimen, în 2019, în interviul realizat de jurnalistul Tiberiu Avram, redactor-şef al cotidianului Monitorul de Suceava.

Vizita Regelui Mihai la Putna a fost organizată în cele mai mici detalii. Sucevenii ştiau că este un moment istoric şi din acest motiv au venit la Putna în număr mare. Forţele de ordine s-au străduit să-i ţină, totuşi, la o distanţă rezonabilă pe curioşi. Mai mulţi ofiţeri SRI au filmat evenimentul, iar imaginile au fost dezarhivate şi publicate pe YouTube.com.

„Drept urmare, în sâmbăta Paştelui, Regele Mihai I, Regina Ana şi alţi membri ai Familiei Regale au ajuns la mănăstirea Putna, unde au participat la Utrenia Învierii. Autorităţile de la Bucureşti au încercat să îi descurajeze pe cei care doreau să participe la slujba oficiată în prezenţa Majestăţilor Lor. Însă atunci când Poliţia a restricţionat accesul rutier, mii de oameni au luat-o pur şi simplu peste câmp pentru a merge la mănăstirea Putna”, se arată pe RFI.ro.

Printre cei prezenţi în curtea lăcaşului de cult s-a aflat şi actualul stareţ al Mănăstirii Putna, Velnic Melchisedec. Părintele a descris vizita Regelului Mihai I într-un interviu acordat jurnaliştilor de la Digi24.

FOTO: Putna.ro

„Şi venind aici îmi amintesc foarte bine de acel moment, eram vieţuitor al mănăstirii când a ieşit pe balconul casei domneşti a slăvitului voievod Ştefan, când a adresat un scurt mesaj poporului român, românilor, bucovinenilor care au venit atunci mulţi la Înviere, la slujba de Înviere de la Mănăstirea Putna - nu numai pentru slujba în sine, ci pentru a-l vedea pe Majestatea sa Mihai I a României. Ei bine, atunci a adresat acest mesaj de iubire şi că iubeşte din adâncul sufletului poporul român, atunci, la Putna, Majestatea sa Mihai I a României a scris: „Cu calde mulţumiri pentru ziua petrecută la Mănăstirea Putna pentru Înviere” şi semnează Mihai şi principesa Ana, 25 aprilie 1992. S-a închinat la mormântul marelui Ştefan, în biserică la icoana Maicii Domnului, a fost primit cu foarte multă căldură şi apoi a rămas aici peste noapte. M-a impresionat în mod deosebit calmul său, pacea sa lăuntrică pe care o avea, căci el, Majestatea Sa Regele, avea o aşezare lăuntrică, un calm, o aşezare, o modestie extraordinară, toate acestea l-au făcut plăcut şi iubit. Prin virtuţile pe care le avea, prin aşezarea lăuntrică pe care o avea, te făcea să te simţi mic”, a spus stareţul Mechisedec.

ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, s-a stins din viaţă în noaptea de 19 spre 20 mai, la o lună după ce a fost spitalizat la Institutul "Matei Balş" din Capitală, după o infecţie cu noul coronavirus. În luna august, ÎPS Pimen ar fi împlinit 91 de ani.