Răscoala vlahilor care visau să ajungă până în inima Imperiului Bizantin: „Dispuneau de armament îndestulător şi de maşini de luptă“

Răscoala vlahilor
care visau să ajungă până în inima Imperiului Bizantin: „Dispuneau de armament
îndestulător şi de maşini de luptă“

Vlahii au organizat o răscoală încercând să ajungă până în capitala Imperiului Bizantin FOTO Wikipedia

Din cauza taxelor impuse de către împăratul bizantin Constantin al X-lea Ducas, vlahii s-au răsculat în anul 1066, însă revolta lor a fost oprită din cauza trădării unuia dintre conducători.

Constantin al X-lea Ducas a fost un împărat bizantin care a domnit din anul 1059 şi până în 1067. Acesta a impus taxe extrem de mari, astfel că populaţia a devenit nemulţumită, mai ales cea din provinciile balcanice. Vlahii din provincia Tesalia au avut şi ei de suferit ca urmare a fiscalităţii excesive impuse de împăratul bizantin, motiv pentru care în anul 1066 au organizat o răscoală împotriva acestuia.

„Îi datorăm lui Kekaumenos o relatare de mare valoare, care ne luminează asupra situaţiei din lumea provincială bizantină din vremea crizei secolului al Xl-lea. (...) În înţelegerea evenimentelor, trebuie să ţinem seama de faptul că autorul sursei avea o atitudine extrem de duşmănoasă faţă de participanţii la revoltă, şi în general faţă de aromâni. El a căutat să micşoreze vina lui Niculitzas şi să atribuie vlahilor toată răspunderea revoltei”, a arătat istoricul Alexandru Madgearu în lucrarea sa „Anuar. Studii de securitate, apărare naţională şi istorie militară”.

Populaţia vlahă din comunitatea din Larissa – Tesalia era cea mai numeroasă aşa că iniţiativa vlahilor a fost rapid acceptată de grecii şi bulgarii din zonă. Răscoala a fost organizată de vlahul Beriovoi, fiind sprijinit de mai mulţi greci cu rang înalt. Niculitzas, conducătorul cetăţii Larissa, l-a anunţat pe împăratul Constantin al X-lea Ducas despre intenţiile vlahilor, însă acesta nu a luat în calcul aceste avertismente.

„Evenimentele s-au petrecut la Larissa, principala cetate din Thessalia şi reşedinţa themei Hellada. Niculitzas deţinea rangul de protospatharios, care în epocă era, de regulă, acordat strategilor urbani (comandanţii de cetăţi). Izvorul nu precizează funcţia ui Niculitzas. S-a presupus că el era ducele themei Hellada, dar pare mai probabil ca el să fi fost, de fapt, doar strategul cetăţii Larissa, deoarece, în epoca respectivă, titlul de protospatharios era prea mic pentru funcţia de duce de themă”, a mai explicat Alexandru Madgearu.  

Cum împăratul bizantin nu avea niciun fel de intenţie în a distruge răscoala din faşă, Niculitzas trece de partea lui Beriovoi, care avea o armată numeroasă formată din vlahi şi bulgari. Răsculaţii au cucerit Cetatea Kitros, apoi Cetatea Servia. După cea de-a doua victorie a vlahilor, împăratul bizantin a anunţat că renunţă la mai multe taxe. Niculitzas îi cere lui Beriovoi să oprească revolta, însă nu este ascultat. Din acest motiv, Niculitzas trădează din nou şi revine de partea lui Constantin al X-lea Ducas reuşind să reţină doi dintre capii răscoalei, la scurt timp după asasinarea lui Beriovoi.

„Acţiunile ofensive arată că se intenţiona pătrunderea în Macedonia pe două căi (Servia şi Kitros). Urma atacarea oraşului Thessalonic, care deschidea drumul spre capitală. Dacă rebelii s-au încumetat să asedieze puternica fortificaţie de la Servia, suntem obligaţi şi admitem că ei dispuneau de armament îndestulător şi de maşini de luptă. Doar astfel a putut fi ea cucerită, după un atac ce a durat trei zile. Ne îndoim că nişte simpli ciobani răzvrătiţi aveau capacitatea să se dispună în linie de luptă (cum afirmă Kekaumenos) şi să cucerească o cetate ce avea faima de a fi greu de luat. Rebelii beneficiau probabil, de spriiinul unor militari profesionişti, care nu puteau fi decât cei aflaţi sub comanda lui Niculitzas”, a mai precizat Alexandru Madgearu.

Chiar dacă a învins răscoala de unul singur, Niculitzas este arestat şi băgat în temniţă, fiind eliberat în anul 1068 de noul împărat Roman IV Diogenes, despre care se spune că ar fi fost în spatele întregii răscoale organizate de către vlahi.

Alte ştiri pe această temă:

Cele mai mari defecte ale moldovenilor. Beau până la epuizare, aveau oroare de învăţătură, iar calităţile erau puţine

Cine a fost cu adevărat misteriosul întemeietor al Ţării Româneşti. Cuman, ungur sau român, acesta a cucerit ţara cu războinici şasi, vlahi şi maghiari

Cine sunt cuţovlahii, „paleoromânii“ rătăciţi de secole la poalele Olimpului: „Noi vlahi, nu greci! Fraţ cu voi, vorbim vlăheşte”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările