Prima înfrângere a lui Ştefan cel Mare: asediul asupra Cetăţii Chilia din 1462 i-a cauzat o rană care l-a chinuit toată viaţa
0În vara anului 1462, domnitorul moldovean a asediat Cetatea Chilia, însă fără succes. Pe lângă faptul că a fost învins, Ştefan s-a ales cu o rană care l-a chinuit până la sfârşitul vieţii sale.
În secolul XV, Cetatea Chilia era unul dintre cele mai importante centre strategice din sud – estul Europei. Pentru a pune mâna pe această cetate, domnitorul moldovean Ştefan cel Mare a fost nevoit să o asedieze în două rânduri, în 1462 şi 1465.
Cetatea Chilia a aparţinut Moldovei, însă în anul 1448, voievodul ţării de atunci, Petru al III-lea, i-a cedat-o lui Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungariei. Viitorii conducători moldoveni au recunoscut stăpânirea maghiară asupra Cetăţii Chilia. Din pricina acestei cetăţi a apărut conflictul dintre Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti şi vasal al Ungariei.
La data de 22 iulie 1462, armata condusă de Ştefan cel Mare a asediat Cetatea Chilia, ce era apărată de o garnizoană ungară. Deşi a beneficiat de sprijinul flotei turceşti, voievodul moldovean este înfrânt şi în plus se alege cu rană la picior, rană ce avea să-l chinuie toată viaţa.
„Rana pe care o căpătase Ştefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei în 1462 nu l-a împiedicat să poarte încă atâtea războaie şi să-şi cârmuiasă ţara timp de peste patru decenii. Nefiind îngrijit, însă, cum trebuie, ea nu s-a mai închis până la sfârşitul vieţii”, a arătat Constantin Giurăscu, în lucrarea sa ”Istoria Românilor”.
Despre rana suferită de Ştefan cel Mare în urma asediului asupra Cetăţii Chilia din 1462 vorbeşte şi istoricul Ştefan Gorovei în cartea sa „Muşatinii”, unde spune: „o rană veche dobândită la primul asediu al Chiliei, în 1462, nevindecată de toţi medicii chemaţi la curtea din Suceava şi agravată odată cu scurgerea anilor, l-au dus, în cele din urmă, în mormânt”.
După înfrângerea suferită, prima bătălie pierdută de Ştefan cel Mare, domnitorul moldovean mai încearcă trei ani mai târziu să cucerească Cetatea Chilia, organizând un nou atac.
Voievodul moldovean a profitat de faptul că Vlad Ţepeş a fost înlocuit de Radu cel Frumos la conducerea Ţării Româneşti, dar şi de faptul că maghiarii se luptau cu turcii în Bosnia, astfel că la data de 23 ianuarie 1465 ajunge la poarta Cetăţii Chilia.
„Vă leatul 6873 (1465) meseţa ghenare 23, aducîndu Ştefan vodă multă oaste în ţară, vrîndu să răscumpere cetăţile carile le luase păgînii de la alţi domni, pogorît-au cu toată puiterea sa spre cetatea Chiliei. Şi sosindu la cetate miercuri spre joi, la miază-noapte, au încunjurat cetatea. Însa joi nu s-au apucat de harţu, iară vineri dins-de-dimineaţă au început a bate cetatea şi aşa toată ziua s-au hărţuit până în seară. Iară sâmbătă se inchinară cei din cetate şi intră Ştefan vodă în cetatea Chiliei. Şi acolo petrecând trei zile veselindu-să, laudându pre Dumnezeu, îmblânzea oamenii în cetate”, a menţionat cronicarul Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei.
Ştefan cel Mare l-a numit pârcălab al Cetăţii Chilia pe cumnatul său Isaia. În vara anului 1479, voievodul moldovean reconstruieşte cetatea, la amplelel lucrări luând partea undeva la 800 de zidari şi 17.000 de ajutoare.
Cinci ani mai târziu, în anul 1484, sultanul Baiazid al II-lea a asediat Cetatea Chilia, iar după opt zile de lupte, turcii reuşesc să o cucerească. Cetatea a fost stăpânită de otomani până în anul 1812, când Basarabia a fost cedată de turci Imperiului Ţarist.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
