Povestea nepoatei lui Ştefan cel Mare: a luptat în fruntea unei armate şi a ajuns soacră de sultan
0
Doamna Chiajna a fost fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel Mare. Aceasta a fost prima femeie din istoria noastră care a condus o armată. În plus, ea şi-a căsătorit una dintre fiice cu un sultan turc.
Doamna Chiajna (1525 – 1588) a fost fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel Mare. Ea s-a născut în anul 1525, în Polonia, iar la vârsta de 20 de ani a devenit soţia lui Mircea Ciobanul, domnitorul Ţării Româneşti. Voievodul muntean a rămas cunoscut în istorie pentru cruzimea sa. Acesta a omorât mai mulţi boieri, deoarece îi bănuia că îl vor trăda. Cei doi au avut trei băieţi şi patru fete.
„Mircea – vodă iar a venit domn al treilea rând. Şi a trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească, de i-au chemat, făcând mare jurământ. Deci ei crezându-l, au venit, Stănilă vornicul, şi cu toţi boiarii, şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea – vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar când a a fost la 3 martie, cu meşteşug mare a chemat pre Stănilă vornicul, şi pre toţi boiarii, şi pre amândoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu”, menţiona cronicarul Constantin Cantacuzino.
Domnitorul Mircea Ciobanul avea să moară la data de 21 septembrie 1559. Pe tronul ţării a rămas fiul său Petru cel Tânăr, care avea vârsta de doar 13 ani. Boierii fugiţi în Transilvania de frica lui Mircea Ciobanul s-au gândit să revină în Muntenia şi să pună în fruntea ţării un domnitor de încredere.
Doamna Chiajna nu a stat cu mâinile în sân, ci a strâns armată şi s-a bătut cu boierii pribegi. Nepoata lui Ştefan cel Mare chiar s-a aflat în fruntea armatei care a luptat pentru tronul lui Petru cel Tânăr. Doamna Chiajna a pierdut o primă bătălie, însă a reuşit să-i învingă pe boieri după ce a primit sprijin din partea turcilor. Aceasta este considerată de istorici drept prima femeie din istoria României ce a luptat în fruntea unei armate.
„Boierii au venit cu oaste de – au făcut război cu boierii Mircii vodă, la satul Rumâneşti şi fu izbânda pribegilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodă şi cu fie – său Pătru-vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas la Giurgiu. Şi iar au venit al doilea rând de au făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbânda boiarilor Mircii. Atunci a pierit Badea clucerul şi alţi oameni de – ai pribegilor. Şi iar a venit doamna Chiajna cu fiul său Pătru Vodă la Bucureşti”, a precizat cronicarul Constantin Cantacuzino.
După ce a reuşit să recupereze tronul Ţării Româneşti, doamna Chiajna a început să se răzbune pe boierii trădători. Mulţi dintre aceştia au sfârşit prin a fi omorâţi, urmaşa lui Ştefan cel Mare fiind considerată la fel de crudă precum Alexandru Lăpuşeanu.
„Au tăiat atâţia boieri (ca şi Lăpuşneanu în Moldova), încât s-a crezut un timp în istoriografia noastră că boierimea din epoca medievală fusese exterminată în ambele ţări şi că boierimea din secolul XVII reprezintă o serie cu totul nouă”, a arătat istoricul Neagu Djuvara.
Pentru a se putea baza de sprijinul turcilor, doamna Chiajna şi-a măritat una dintre fiice cu Murad, fiul sultanului turc şi moştenitorul tronului Imperiului Otoman. În cele din urmă, nepoata lui Ştefan cel Mare este abandonată de către turci şi obligată să trăiască în exil la Alep, în Siria. Ea se descurcă şi în aceste condiţii, ocupându-se cu negoţul şi ţesutul. Doamna Chiajna avea să moară în anul 1588.
Alte ştiri pe această temă:
Mihai Viteazul, văzut prin ochii cronicarilor: „Făcuse pe turci de tremura de frica lui“
Se încarcă comentariile...
