Povestea Mariei Obrenovici, amanta din cauza căreia Alexandru Ioan Cuza ar fi fost obligat să abdice

Povestea Mariei
Obrenovici, amanta din cauza căreia Alexandru Ioan Cuza ar fi fost obligat să
abdice

Maria Obrenovici, marea iubire a lui Alexandru Ioan Cuza. FOTO www.wikipedia.org

Maria Obrenovici a fost amanta şi marea iubire a lui Alexandru Ioan Cuza. Aceasta i-a dăruit lui Cuza doi băieţi, care au fost crescuţi de soţia domnitorului, Doamna Elena. Mai mulţi istorici susţin că Maria Obrenovici a participat la complotul ce a dus la abdicare lui Cuza.

Ştiri pe aceeaşi temă

Născut la data de 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a devenit unul dintre cele mai importante personaje din istoria ţării noastre. El a fost primul domnitor al Pricipatelor Unite şi al statului naţional România. Cuza s-a căsătorit în anul 1844 cu soţia sa Elena Rosetti, care se înrudea cu neamul Sturdzeştilor, al Balşilor şi al Cantacuzinilor.

Doamna Elena nu a putut să-i dăruiască copii domnitorului Cuza, determinându-l pe acesta să aibă o atitudine rece faţă de ea. Alexandru Ioan Cuza alegea să-şi petreacă timpul departe de soţia sa, alături de prieteni, la petreceri care mai de care mai scandaloase. Domnitorul nu era băutor, însă fuma foarte mult şi consuma exagerat de multă cafea.

„Fiind din fire nestatornic, şi dragostea ce o purta soţiei se risipi în localurile de petrecere unde îţi înstrăina rând pe rând proprietăţile, ruinându-şi sănătatea. Cum era veşnic hărţuit de datornici, căsnici lor se destrăma într-un lung şir de suferinţe pentru soţie”, arată Lucia Borş în cartea „Doamna Elena Cuza”.

La una dintre petrecerile la care a participat, Alexandru Ioan Cuza o întâlneşte pe Maria Catargiu Obrenovici fiica boierului Costin Catargiu şi fosta soţie a principelui sârb Milos Obrenovici. Având o frumuseţe rară, aceasta reuşeşte să-l cucerească rapid pe domnitor, aventura dintre cei doi nefiind un secret pentru nimeni. Relaţia extraconjugală avută de Cuza nu a fost benefică pentru el, oamenii politici alegând să se îndepărteze de el şi să-l oblige să abdice la data de 11 februarie 1866.

Iubirea dintre Cuza şi Maria Obrenovici a dat naştere la doi fii, Alexandru (1864 – 1889) şi Dimitrie (1865 – 1888), care s-a sinucis. Cei doi au fost adoptaţi de către doamna Elena, soţia lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a crescut ca şi cum ar fi fost copiii ei, oferindu-le dragostea sa maternă.

Conform istoricului Constantin G. Giurescu, Maria Obrenovici „voia să ia locul doamnei nu numai în inima principelui, dar şi pe tron”.

„În acest scop a întrebuinţat toate armele arsenalului feminin, de la cochetărie la eleganţă până la mijlocul pe care-l socotea decisiv: cei doi fii Alexandru şi Dumitru, pe care i-a avut cu principele Cuza şi pe care doamna Elena nu putuse să i-i dea. Până la urmă, e adevărat, Maria Obrenovici n-a izbutit în planurile ei ambiţioase. A fost însă pricina unor mari suferinţe sufleteşti pentru doamna Elena, care a avut totuşi tăria să se stăpânească, să nu lase să se vadă decât foarte rar şi numai rudelor de aproape – mamei ei şi cumnatului ei, Iordache Lambrino – furtuna ce-i răvăşea inima”, aşa o descrie istoricul Constantin G. Giurescu pe Maria Obrenovici.

În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza i-a cumpărat amantei sale o casă pe strada Biserica Amzei, foarte aproape de Palatul Domnescu. El a fost văzut în multe seri cum intra în casa Maria Obrenovici, deşi încerca să se furişeze deghizat.

„Foarte cheltuitoare, Maria Obrenovici s-a folosit pentru a-şi păstra iubirea lui Cuza de sfaturile şi mijlocirea lui Cesar Librecht, unul dintre prietenii cei mai buni ai domnitorului, confident al său şi membru de bază al camarilei domneşti. (...) Belgianul a ştiut atât de bine să câştige încrederea lui Cuza, încât, atunci când prietenul său a ajuns domn al Principatelor Unite, l-a avansat rapid de la simplu soldat la gradul de sublocotenent, ataşându-l statului major, pentru ca, nu după mult timp, să-l facă major, numindu-l în această calitate aghiotant domnesc, alături de colonelul Pisoschi”, arată Corneliu Şenchea în cartea „Amor şi galanterie bucureşteană.

Maria Obrenovici a lua partea la complotul ce a dus la abdicarea lui Cuza

Înalta societate a vremii a continuat să-l evite pe Cuza, astfel că liberalii Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi Eugeniu Carada, împreună cu conservatorii Lascăr Catargiu, Anastase Panu, Grigore Brâncoveanu şi Gheorghe Ştirbei, precum şi căpitanii din Armata României, C. Pilat, Anton Berindei, Al. Lipoianu, Anton Costescu, Mălinescu, Alexandru Candiano – Popescu şi Handoca, au pus la cale un complot pentru a-l obliga pe Alexandru Ioan Cuza să abdice.

În noaptea zilei de 11 februarie 1866, mai mulţi soldaţi au intrat în casa de pe strada Biserica Amzei, unde Cuza dormea împreună cu amanta sa Maria Obrenovici. Au existat destule voci care au spus că Maria ar fi ajutat la înlăturarea lui Cuza, ea fiind cea care le-a descuiat uşa apartamentului ofiţerilor, pentru a putea pătrunde fără probleme în interior.

La data de 13 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil în Germania, unde a fost urmat de soţia sa Elena Cuza şi de cei doi fii nelegitimi ai săi. Şapte ani mai târziu, la data de 15 mai 1873, Cuza a murit la Heidelberg, din cauza bolilor de inimă şi a afecţiunilor de la plămâni. La nici trei ani distanţă, în 1876, Maria Obrenovici se sinucide la Dresda, trupul ei neînsufleţit fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Doamna Elena, soţia lui Cuza, a locuit ultimii săi ani din viaţă, până în anul 1909, la Piatra Neamţ. Aceasta l-a iertat pe Alexandrul Ioan Cuza şi „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoţiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciunile pe care le cunoştea, le îngăduise şi – o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept”, conform celor scrise de Nicolae Iorga.

Alte ştiri pe această temă: 

Povestea Katharinei Siegel, dragostea secretă a domnitorului Vlad Ţepeş. Voievodul muntean a avut cinci copii cu frumoasa săsoaică

Iubirile Marthei Bibescu. Cum a ajuns prinţesa virgină, măritată la 16 ani, presupusa amantă a lui Charles de Gaulle

Faţa mai puţin cunoscută a lui Mircea cel Bătrân. Voievodul a umplut ţara de bastarzi şi era vasalul regelui Ungariei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările