Povestea băuturii care şi-a păstrat popularitatea de-a lungul timpului. Cum au adus austriecii secretul berii în Bucovina

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Odată cu alipirea Bucovinei la Imperiul Habsburgic (1775), pe acest teritoriu şi-au făcut apariţia tot mai multe fabrici de bere, în anul 1786 existând zece berării în Bucovina. În prezent, în judeţul Suceava, doar Bermas mai produce bere, după ce fabrica de la Solca a fost distrusă.

Berea a apărut în urmă cu aproximativ 6.000 de ani, în Mesopotamia, Iranul de astăzi. Izvoarele istorice arată că berea s-a produs la început prin udarea pâinii, până când aceasta  începea să fermenteze. Primele urme de bere dateză din anii 3.500 – 2.900 înainte de Hristos.

În România, prima atestare documentară a berii este din anul 1366, când într-un act privind răscoala ţăranilor şi meşteşugarilor din Floreşti – Cluj se arăta că a luat parte şi Iacob Berarul. Prima fabrică de bere românească a fost înfiinţată de prinţul Eugenie de Savoya, în anul 1718, la Timişoara.

În Bucovina, fabricile de bere şi-au făcut apariţia odată cu alipirea la Imperiul Habsburgic, când soldaţii austro – ungari au adus în nordul ţării secretul berii.

Încurajarea consumului de bere

Administraţia austriacă a început chiar să stimuleze consumul de bere, astfel că berarii suceveni erau scutiţi de anumite taxe privind producerea şi vânzarea de bere. În aceste condiţii, în Bucovina şi-au făcut apariţia tot mai multe berării. Pe lângă localnicii care au descoperit secretul berii, meşterii austrieci şi-au ridicat şi ei berării pe teritoriul Bucovinei. Astfel, Josef Weineck a deschis o fabrică de bere la Cernăuţi, Johann Beil la Siret, în timp ce Georg Meixner a ridicat o berărie în Suceava. Dacă despre primele două nu sunt foarte multe informaţii, despre fabrica de bere a lui Meixner există o adevărată istorie locală.

După ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1775, austriacul Georg Meixner s-a mutat la Suceava, construindu-şi o berărie în satul Areni (în prezent cartier al municipiului Suceava). La început norocul nu prea a fost de partea austriacului, fabrica sa de bere fiind afectată mai întâi de un incendiu, iar mai apoi prădată de hoţi.

În luna noiembrie a anului 1785, Georg Meixner, în timp ce îşi nivela terenul pe care era construită berăria a dat peste un vas plin cu monede. Istoricii au descoperit şi o scrisoare trimisă de austriac către generalul Karl Freiherr von Enzenberg, guvernatorul militar al Bucovinei.

„Înştiinţare Georg Meixner, orăşean şi berar din Suceava, la 7 ale lunii curente, a găsit pe propriul teren, într-o oală veche, felurite monede din Ţările de Jos, olandeze şi poloneze, conform listei alăturate, în pământul pe care voia să-l niveleze cu un hârleţ şi aşa a dezgropat oala în prezenţa comandantului Adalbert Turko de la construcţia drumului. Acest orăşean onest şi sârguincios, în anul trecut, a avut nenorocul să fie prădat de hoţi şi mai apoi să vadă nimicită de foc casa împreună cu berăria sa şi toate cele aflătoare acolo. Conform preaînaltelor ordonanţe i se cuvin, ca descoperitor şi stăpân al terenului, din această descoperire, două treimi; în consideraţie pagubele suferite anul trecut, se face cu aceasta preaplecată cerere către Comandamentul general pentru ca prin preamilostivă intervenţie să-i poată fi acordată chiar şi rămăşiţa. Cernăuţi, la 14 noiembrie 1785. Enzenberg, generalmaior, Erggelet, m. p. Către, Înaltul Comandament General al Galiţiei”, se arată în cartea Suceava, file de istorie. Documente privitoare la istoria oraşului. 1388-1918, Bucureşti, 1989, p. 498-499, doc. 309.

În anul 1786, în Bucovina erau 10 berării

Generalul Enzenberg, guvernator al Bucovinei între 1778 şi 1786, constata la finalul mandatului că pe teritoriul acestei regiuni erau zece fabrici care produceau bere, fiind menţionate berările lui Georg Meixner, cea din Areni şi cea din cartierul Iţcani al municipiului Suceava, precum şi cele ale lui Ioniţă Archip, Berl Moldauer, Sara Nagl, Axenia Rigan, Andrei Ciobanul sau Grigore Rus.


                                                 

image

La începutul anilor 1800, Primăria Suceava a pus o taxă de 4.753 de florini (monedă austro – ungară) pentru producătorii şi comercianţii de bere. La mijlocul secolului XIX, berarii suceveni s-au unit într-o asocialţie, documentele vremii arătând că lunar aceştia produceau 244 de butoaie de bere.

În prezent, în judeţul Suceava mai există doar fabrica de bere Bermas, din comuna Şcheia, după ce fabrica de bere de la Solca a fost distrusă.

Alte ştiri pe această temă:

Harta alcoolului. Câtă băutură consumă românii. Cum arată portretul băutorului aprig şi al celui prudent – INFOGRAFIE

Berea cu aromă de fructe de pe piaţă, cocktail de E-uri. Topul celor mai periculoase băuturi pe bază de bere

Băutura care nu este nici bere, nici vin, dar le îmbină pe amândouă, inventată de un student basarabean la Cluj

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite