Cea mai solidă majoritate parlamentară post-decembristă nu a fost aproape deloc valorificată de USL. Guvernul Ponta nu a reuşit să realizeze niciunul dintre obiectivele majore asumate pentru 2013.

În actuala formulă, guvernul Ponta şi-a început mandatul cu eşecul privatizării Oltchim, poveste repetată şi în cazul CFR Marfă. Ambele asortate cu circ mediatic care au măcinat imaginea alianţei de guvernare.

Un alt pariu pierdut de guvernul Ponta a fost reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Începută cu mare tam-tam de vicepremierul Dragnea, regionalizarea s-a înecat la malul baronilor locali, nemulţumiţi de harta desenată de omologul teleormănean.

Amânată a fost şi revizuirea constituţiei, obiectiv realizabil abia anul viitor, odată cu legalizarea unui referendum aberant, cu prag de 30%. Nimic nu s-a întâmplat nici în cazul promisei reforme a sănătăţii, iar amânarea aderării la spaţiul Schengen completează lista marilor obiective ratate de guvernul Ponta în 2013.

Lăsat fără realizări asumabile în campania electorală, Antonescu pare a avea toate motivele să îl faulteze pe Ponta. La fel cum a făcut Mutu cu Piţurcă.

Uitat de selecţionerul naţionalei, Adrian Mutu pare că abia a aşteptat ratarea calificării la cupa mondială că să iasă la atac şi să-i ceară demisia lui Piţurcă. Aflat în situaţia în care practic este imposibil să mai prindă vreun meci al naţionalei în care să marcheze golul care să-i aducă titlul de cel mai bun marcator al României, Mutu îşi varsă nemulţumirile în presă.

La fel cum Antonescu, probabil din ce în ce mai puţin încrezător în victoria-i de anul viitor, îl ia acum vârtos la ţintă pe şeful PSD.

Se opresc aici asemănările? Nu cred. Ieri, sătul de critici, Victor Piţurcă l-a exclus definitiv pe Adrian Mutu de la echipa naţională. Ce va face oare Victor Ponta?