Marea răscoală a moldovenilor din 1671: 8.000 de răsculaţi au reuşit să-l îndepărteze de pe tronul Moldovei pe domnitorul Gheorghe Duca

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În anul 1671, circa 8.000 de moldoveni au pornit o răscoală împotriva domnitorului Gheorghe Duca. Aceştia au reuşit să-l alunge pe Duca de pe tronul ţării, însă domnitorul s-a întors cu sprijin din partea turcilor şi a tătarilor, reuşind să-şi recupereze tronul. Răsculaţii au fost pedepsiţi, mulţi dintre ei fiind spânzuraţi sau traşi în ţeapă.

La sfârşitul anului 1671, boierul moldovean Mihalcea Hîncu organizează o răscoală împotriva domnitorului Gheorghe Duca. Moldovenii erau nemulţumiţi de taxele mari şi foarte numeroase impuse de conducătorul ţării, precum şi de către boierii greci. Hîncu reuşeşte să adune undeva la circa 8.000 de răsculaţi cu care porneşte din zona Hînceşti (n.r. – Republica Moldova) către capitala Iaşi.

„În al doilea an al domniei sale, moldovenii care locuiesc dincolo de Prut stârnesc, Cantemir (n.r. – Constantin Cantemir) ţinându-se deoparte, o răscoală împotriva domnului. Se adună aproape 8.000 de răsculaţi, se îndreaptă pe neaşteptate către Iaşi şi împresoară pe domn în cetate. Duca îi cere lui Cantemir să apere curtea. Îi pune vitejeşte pe fugă pe răsculaţii năvălitori, dar în cele din urmă, prin mijlocirea lui Cantemir, Duca – vodă îi întreabă pe răsculaţi ce vor. Aceştia răspund că nu vor nimic altceva decât ca el să părăsească domnia”, a arătat istoricul Dimitrie Cantemir în manuscrisul „Viaţa lui Constantin Cantemir” dedicat tatălui său.

Răsculaţii conduţi de Mihalcea Hîncu reuşesc să ocupe capitala, după ce jefuiesc casele boierilor, omorând mai mulţi greci pe care îi considerau vinovaţi de situaţia în care se afla Moldova. Domnitorul Gheorghe Duca părăseşte tronul ţării, refugiindu-se la Galaţi, de unde cere sprijinul turcilor. Conform unor surse istorice, în perioada decembrie 1671 – ianuarie 1672, în fruntea Moldovei s-a aflat boierul Mihalcea Hâncu, care a ocupat practic funcţia de domnitor al ţării.

„Vodă se învoieşte cu uşurinţă, vesteşte că a părăsit domnia şi cere slobodă trecere spre Ţarigrad. Răsculaţii se învoiesc. Duca, ieşind din Iaşi, ajunge la Galaţi, de unde îl înştiinţează pe sultan despre răscoala moldovenilor. Sultanul îi porunceşte să ia cale întoarsă şi, cu tătarii orânduiţi, să-i spulbere pe răsculaţi şi să-i măcelărească pe toţi până la unul”, a arătat Dimitrie Cantemir.

Gheorghe Duca revine în Moldova cu o armată formată din turci şi tătari. Acesta reuşeşte să îi învingă pe răsculaţi la Iepureni, Paşcani, Orhei şi Ulmu, reuşind să-şi recupereze tronul pierdut în urma uneia dintre cele mai mari răscoale din istoria Moldovei. Duca nu se mulţumeşte doar cu recuperarea tronului. El i-a pedepsit pe cei ce au îndrăznit să se ridice împotriva sa, mulţi dintre răzvrătiţi fiind spânzuraţi sau traşi în ţeapă.

„S-a folosit Duca nu numai de sfaturile, ci şi de braţul lui Cantemir împotriva duşmanilor săi; căci răsculaţii, aflând ştirea despre întoarcerea Ducăi şi venirea tătarilor, se adună în câmpia Orheiului şi jură sau să moară, sau să nu-l primească pe Duca în domnie. Cantemir este trimis de Duca cu o parte din tătari, îi pune pe fugă pe răsculaţi, îi risipeşte şi îi sileşte să se supună stăpânirii domnului. Întorcându-se Duca, îi este foarte mulţumitor lui Cantemir şi îl cinsteşte cu slujba de mare clucer”, a mai menţionat istoricul Dimitrie Cantemir.

Mihalcea Hîncu reuşeşte să se refugieze la cazaci, de unde revine în Moldova în anul 1673, când pe tronul ţării se afla Ştefan Petriceicu. Hîncu a fost capturat de către tătari în 1674, fiul său fiind nevoit să vândă o mare parte din averea familiei pentru a-l răscumpăra. După ce a fost eliberat, în anul 1678, Mihalcea Hîncu a ctitorit Mănăstirea Hîncu aflată în raionul Nisporeni din Republica Moldova. El avea să moară în anul 1698.

Alte ştiri pe această temă:

Răscoala lui Horea, în scrisorile unui german. Mărturii despre iadul dezlănţuit de iobagi asupra familiilor grofilor

Răscoala vlahilor care visau să ajungă până în inima Imperiului Bizantin: „Dispuneau de armament îndestulător şi de maşini de luptă“

Memoriul care le-a adus condamnarea la moarte unor săteni. „Declarăm cu toţii că ne vom împărţi singuri această moşie“


 

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite