Lista scriitoriilor români închişi după gratii pentru că „au uneltit împotriva regimului comunist“

Lista scriitoriilor români închişi după gratii pentru că „au uneltit împotriva regimului
comunist“

Radu Gyr a fost ţinut ani grei după gratii pentru ”crime” comise împotriva comunismului. FOTO Adevărul

Mai mulţi scriitori au intrat în descursul timpului în confict cu autorităţile şi au ajuns să fie arestaţi. Viaţa publică şi acţiunile lor împotriva conducerii ţării au fost principalele motive pentru care scriitorii români au fost băgaţi la închisoare. Dacă unii au fost închişi pentru puţin timp, alţii şi-au petrecut o parte importantă din viaţă în detenţie.

În perioada comunistă, scriitorii români şi nu numai, care nu erau de acord cu regimul, au fost acuzaţi de propagandă anticomunistă şi de comportament îndreptat împotriva comunismului, fiind persecutaţi de comunişti şi nu de puţine ori închişi în penitenciarele din ţară.

Poetul, dramaturgul şi eseistul Radu Gyr (1905 – 1975) a fost arestat în anul 1945 şi condamnat la moarte. Pedeapsa i-a fost schimbată în muncă silnică şi a rămas închis până în anul 1957. Nici bine nu s-a acomodat cu libertatea, că în 1958 este din nou arestat şi băgat după gratii până în 1963. Cea de-a doua pedeapsă primită de Radu Gyr a fost pentru poezia ”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, despre care comuniştii au considerat că este un mijloc de instigare împotriva regimului.

Poezia – manifest ”Ridică-te Gheorghe, ridică-te, Ioane” este una dintre cele mai importante şi emoţionante texte scrise de un deţinut politic:

"Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,

Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,

Ci pentru văzduhul tău liber de mâine

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,

Pentru cântecul tău, ţintuit în piroane,

Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,

Ci ca să aduni chiuind pe tăpşane

O claie de zări şi-o căciulă de stele,

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa ca să bei libertatea din ciuturi

Şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane

Şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să-ţi pui tot sărutul fierbinte

Pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,

Pe toate ce slobode-ţi râd înainte,

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Ioane, pe lanţuri, pe funii,

Ridică-te, Gheorghe, pe sfinte ciolane,

Sus pe lumina din urmă-a furtunii,

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!"

Filosoful Mircea Vulcănescu (1904 – 1952) a fost arestat în anul 1946, fiind acuzat de crime de război, doar prin prisma faptului că a fost membru al guvernului Antonescu. În toamna anului 1946, Vulcănescu a fost condamnat la opt ani de închisoare şi închis în Penitenciarul Aiud din judeţul Alba. Acesta a fost izolat, alături de 12 bărbaţi din celula sa, fiind lăsaţi dezbrăcaţi în pielea goală şi lăsaţi în frig. Conform martorilor, filosoful a salvat de la moarte un deţinut care nu mai făcea faţă condiţiilor din celulă, după ce s-a aşezat sub el pe ciment, ca o saltea. Pe 28 octombrie 1952, Mircea Vulcănescu a decedat, ca urmare a tratamentului la care a fost supus, printre ultimele sale cuvinte spunând: ”Să nu ne răzbunaţi”.

Eseistul Petre Ţuţea (1902 – 1991) a fost arestat prima dată în luna aprilie 1948, fiind acuzat că spiona în favoarea anglo – americanilor. Cum acuzaţiile nu au putut fi probate, comuniştii au decis să-l cerceteze pentru susţinerea oferită mişcării legionare din România. Ţuţea a fost încarcerat în Penitenciarul Jilava, iar în aprilie 1949 a fost transferat la Ocnele Mari, unde şi-a aflat sentinţa de un an de închisoare pentru activitate legionară. Acel an s-a transformat în trei, Petre Ţuţea fiind eliberat abia în 1953.

La mai puţin de trei ani de la eliberare, în anul 1956, a fost din nou arestat pentru că ar fi luat parte la unele întâlniri unde s-au purtat discuţii împotriva regimului comunist. Pentru aceasta a fost condamnat în decembrie 1957 la 10 ani de închisoare pentru ”uneltiri contra ordinii sociale”, fiindu-i confiscată şi toată averea. În anul 1959, în timp ce era după gratii, Petre Ţuţea primeşte o nouă condamnare de 18 ani de închisoare şi băgat în penitenciarul Aiud. El a fost eliberat prin graţiere pe 1 august 1964 şi urmărit în permanenţă de securitate până în 1989. 

Poetul Constantin Noica (1909 – 1987) a fost obligat de comunişti să nu îşi părăsească domiciliul în perioada 1949 – 1958. În 58’, Noica a fost arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, fiindu-i confiscată şi averea. Din cei 25 de ani de detenţie a executat doar şase, astfel că în august 1964 a fost eliberat. Odată cu el, în 1958, au mai fost arestaţi şi Păstorel Teodoreanu, Nicolae Steihardt, Acterian Arşavir, Sergiu Al. George, Alexandru Paleologu şi alţi membri ai grupului ”Noica”, toţi primind pedepse cuprinse între 6 şi 14 ani de închisoare.

Criticul literar Nicolae Steinhardt a fost arestat în 1958 pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica. El a fost condamnat la 13 ani de munca silnică pentru ”uneltire contra ordinii sociale”. În cei şase ani petrecuţi după gratii, Steinhardt a luat decizia de a se converti la ortodoxism, el fiind născut evreu. După eliberare, criticul literar a luat decizia de a se călugări, retrăgându-se la Mănăstirea Rohia din judeţul Maramureş.

Poetul Vasile Voiculescu (1884 – 1963) a fost deţinut politic în perioada 1958 – 1962, din cauza unei erori judiciare, când a fost condamnată împreună cu mai mulţi membri ai organizaţiei culturale Rugul Aprins. În perioada petrecută prin închisorile de la Jilava şi Aiud, Voiculescu s-a îmbolnăvit de TBC la coloană. În data de 2 mai 1962, când a fost eliberat, poetul nu mai putea merge, iar în primăvara anului viitor, fiind grav bolnav, moare. 

Alte ştiri pe această temă:

Ce controverse aduce „legea antilegionară“. Petre Ţuţea, părintele Iustin Pârvu şi Radu Gyr, în pericol să dispară din memoria naţională

Ţuţea, Gyr şi Steinhardt, trei mari scriitori români care au făcut închisoare. Jertfa de sine şi literatura închisorilor

Legăturile neştiute ale lui Blaga, Eliade şi Cioran cu legionarii - de ce au ales geniile României „cămaşa verde“ a extremiştilor de dreapta 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: