Legenda sinistră a celui mai bătrân stejar din România. Copacul a fost plantat în 1241 drept „cruce“ pe un mormânt uriaş
0
Stejarul din oraşul sucevean Cajvana este considerat cel mai vechi din sud-estul Europei. Legenda spune că arborele a fost plantat după marea invazie a tătarilor din 1241.
Localitatea Cajvana este un oraş de mici dimenisiuni din judeţul Suceava, care este cunoscut nu pentru personalităţile importante născute în această comunitate, ci pentru stejarul multisecular, despre care legenda spune că la umbra sa a stat până şi Ştefan cel Mare, cel mai important voievod al Moldovei, împreună cu armata sa, în jurul anului 1476.
Stejarul multisecular ar fi contribuit şi la denumirea localităţii. În comunitatea căjvăneană se susţine că atunci când domnitorul Ştefan cel Mare a ajuns în localitate şi s-a oprit la umbra stejarului, a primit de la ţăranii din zonă un caş uriaş. De aici i-ar fi venit ideea marelui voievod să ofere localităţii numele de Cajvana.
”Se spune că stejarul a apărut după marea năvălire a tătarilor din 1241 - 1242. Atunci toţi bărbaţii din Cajvana ar fi murit în luptă şi cum erau foarte mulţi nu aveau cum să fie toţi îngropaţi în cimitirul satului. Astfel, s-ar fi săpat o groapă mare unde au fost băgaţi toţi căjvănenii morţi în lupta purtată cu tătarii, iar în acel loc a fost sădit acest stejar, care a reuşit să supraveţuiască până în zilele noastre”, a povestit Gheorghe Savu, un localnic din Cajvana, trecut de prima tinereţe.
În anul 1942, Academia Română a declarat stejarul din Cajvana monument al naturii. Acesta este un arbore de dimensiuni foarte mari. Având o înălţime de 22,4 metri şi o circumferinţă de 11,01 metri, stejarul din Cajvana este considerat cel mai mare din sud - estul Europei şi al 13-lea dintre stejarii din întreg continentul.
Volumul de lemn este estimat la 85 de metri cubi, undeva la peste cinci camioane. În prezent, stejarul se află într-o fază de declin, care a început în urmă cu mai bine de un secol. Din cauza furtunilor, a iernilor grele şi a căjvănenilor, mai multe ramuri ale stejarului au fost fie rupte, fie tăiate. Înainte de a intra în perioada de declin, arborele căjvănean ar fi avut un volum total estimat la 140 de metri cubi.
”Stejarul multisecular este un simbol al localităţii noastre. Cred că nimeni nu îşi imaginează că acest arbore poate să fie tăiat. După dispariţia lui, se va pierde o mare parte din istoria oraşului Cajvana”, a completat Gheorghe Savu.
În anul 1970, stejarul a fost lovit de un trăsnet şi a luat foc, atunci o parte din coroana sa prăbuşindu-se. În urma asflatării din 1985, o parte din rădăcina copacului a fost tăiată. Traficul din zonă, drumul judeţean fiind la mai puţin de 10 metri de trunchiul arborelui, a contribuit şi el la declinul stejarului.
Profesorul universitar Adrian Pătruţ a realizat un studiu pentru a afla vârsta stejarului
Pentru a se putea determina ce vârstă are stejarul de la Cajvana, doctorul în chimie, profesorul universitar Adrian Pătruţ de la Universitatea Babeş - Bolyai din Cluj - Napoca a realizat, în anul 2010, un studiu în acest sens. Astfel, el a preluat trei mostre din lemn, din interiorul scorburii ce s-a format în trunchiul stejarului.
Proba prelevată de la o înălţime de 90 de centimetri de la sol, arăta că arborele are vârsta de 735 de ani. Cum proba a fost de la 39 de centimetri de inima trunchiului, la cei 735 de ani au mai fost adăugaţi 75 de ani. În aceste condiţii, stejarul din Cajvana are o vârstă de aproximativ 810 ani, cu o marjă de eroare de plus/minus 75 de ani. Cercetătorul a considerat că stejarul din Cajvana a crescut solitar, fără alţi arbori ăn apropiere, de aceea ar fi reuşit să se dezolte atât de armonios.
„Se poate afirma că acest arbore multisecular datează aproximativ din anul 1200, mai exact din perioada anilor 1125-1275”, se arată în studiul realizat de profesorul universitar doctor Adrian Pătruţ.
Aşadar, legenda prin care se spune că stejarul din Cajvana a fost ridicat în urma marii invazii a tătarilor din 1241 poate fi chiar un adevăr istoric şi arborele multisecular să fi fost plantat chiar în acea perioadă.
Lângă stejarul multisecular există un basorelief în care este sculptată scena în care domnitorul Ştefan cel Mare se odihneşte la umbra copacului, dar şi o pancartă prin care trecătorii sunt informaţi că stejarul este un monument la naturii.
Se încarcă comentariile...
