Istoria revoluţiilor din România. Cine a organizat prima răscoală condusă „milităreşte“

Istoria
revoluţiilor din România. Cine a
organizat prima răscoală condusă „milităreşte“

Răscoala din 1514 condusă de Gheorghe Doja a fost un veritabil război ţărănesc. FOTO www.wikipedia.org

În articolul de faţă vă vom prezenta cele mai reprezentative revolte şi revoluţii înregistrate în istoriografia României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Răscoala de la Bobâlna (1437 – 1438): Antal Nagy de Buda a fost conducătorul primei răscoale ce a avut loc pe teritoriul ţării noastre. Această răscoală a început după ce episcopul catolic al Transilvaniei, Gheorghe Lepes, le-a cerut nobililor maghiari şi ţăranilor români să plătească impozitul anual pe produsele obţinute din munca câmpului.

Ţăranii au încercat să ajungă la o înţelegere cu voievodul Ladislau al IV-lea Csaki şi cu împăratul Sigismund de Luxemburg, însă fără succes. Astfel, aceştia au cucerit cetatea Aiudului, însă răscoala lor a fost înfrântă la începutul anului 1438 de armata formată de nobilimea din Transilvania, conducătorii răscoalei fiind executaţi la Turda.

Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja (1514): după răscoala de la Bobâlna, dările plătite de ţărani au crescut foarte mult, stârnind nemulţumirea acestora. La începutul anului 1514, Papa Leon al X-lea a început să recruteze ţărani pentru o cruciadă împotriva Imperiului Otoman, care a ajuns să bată la porţile Europei.

În aceste condiţii, la Buda s-au strâns zeci de mii de ţărani din întreaga Transilvanie. Cum nobilii au refuzat să-i lase pe ţărani să plece de pe terenurile lor şi să lupte împotriva turcilor, aceştia din urmă se răscoală şi pornesc un veritabil război. Conduşi de Gheorghe Doja, ei reuşesc să cucerească mai multe cetăţi şi târguri de pe Mureş, obţinând două victorii importante la Cenad şi Nădlac.

Răsculaţii lui Gheorghe Doja au încercat, însă fără succes, să cucerească Cetatea Timişoarei, loc unde s-au adăpostit marii nobili ai ţării. Voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya, a cerut sprijinul armatei ungare, reuşind să-l captureze pe Gheorghe Doja. Acesta din urma, la data de 15 iulie 1514, a fost executat într-un mod barbar, fiind pus pe un tron încins pe foc. Odată cu executarea lui Gheorghe Doja a fost înăbuşită şi răscoala ţăranilor.

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784): la fel ca şi în cazul primelor două răscoale, motivul pentru care ţăranii s-au ridicat împotriva nobilimii a fost faptul că erau obligaţi la plata unor impozite foarte mari, iar iobagii trebuiau să muncească din greu.

În toamna anului 1784, Crişan i-a anunţat pe ţăranii din Brad că Horea a obţinut o împuternicire de la împăratul Iosif al II-lea prin care iobagii îşi puteau hotărî singuri soarta, respectiv puteau rămâne în continuare iobagi ori se puteau înscrie în regimentele de grăniceri de la Alba Iulia.

Ţăranii şi iobagii, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan, au pornit spre Alba Iulia, însă pe drum au atacat oraşul Brad, răscoala ajungând să se întindă până la Arad, Maramureş şi Sibiu. După ce la data de 7 decembrie 1784 răsculaţii au fost învinşi la Mihăileni, iar iarna şi-a făcut simţită prezenţa, Horea le-a propus ţăranilor să se întoarcă la casele lor.

              Revoluţionarii Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. FOTO www.ziarulfaclia.ro

Pentru a-i captura pe capii revoltei, nobilii au promis tot felul de recompense, astfel că în scurt timp Horea, Cloşca şi Crişan au fost trădaţi, fiind prinşi şi arestaţi. Crişan s-a spânzurat în închisoare, în timp ce Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată.

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821): revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre punctele de pornire al renaşterii naţionale a României. Deşi a avut şi cauze economice şi sociale, această revoluţie a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

Tudor Vladimirescu a fost liderul revoluţiei din 1821, adunând o mare armată formată în marea ei majoritate din ţărani. Aceasta a fost prima revoluţie de pe teritoriul României condusă „milităreşte”. Vladimirescu a colaborat cu Eteria şi boierii din capitala Ţării Româneşti, reuşind să intre victorios în Bucureşti însoţit de o armată formată din 16.000 de ostaşi.

Cum Tudor Vladimirescu era un om foarte dur, căpitanii săi au organizat un complot prin care au anunţat conducătorii Mişcării Eteria că nu îl mai vor ca şi lider pe acesta. Alexandru Ipsilanti a ordonant omorârea lui Tudor Vladimirescu care a fost ucis şi aruncat într-o fântână. Toţi cei care au fost implicaţi în asasinarea lui au murit în anonimat.

Revoluţia română de la 1848: a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an. Revoluţionarii români s-au arătat nemulţumiţi de faptul că teritorii precum Bucovina şi Transilvania erau sub stăpânirea imperiilor vecine, iar Moldova şi Ţara Românească trebuiau să plătească bir Imperiului Rus, respectiv Imperiului Otoman.

În Moldova, revoluţia a fost condusă de personalităţi importante ale acelor vremuri, precum Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri sau Mihail Kogălniceanu, în Ţara Românească, lideri au fost Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru şi Costache Romanescu, în timp ce în Transilvania, revoluţia a fost coordonată de Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian şi Simion Bărnuţiu .

„Revoluţia de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fără trecut şi viitor, fără alta cauză decât voinţa intâmplătoare a unei minorităţi sau mişcarea generală europeană. Revoluţia generală fu ocazia, iar nu cauza revoluţiei române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt optsprezece veacuri de trude, suferinţe şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi”, a declarat Nicolae Bălcescu la doi ani distanţă de la revoluţie.

Răscoala ţărănească din 1907: această răscoală a pornit din judeţul Botoşani, însă s-a extins pe întreg teritoriul ţării. Cum pământurile erau deţinute în mare parte de boieri şi mănăstiri, ţăranii au ajuns să rabde de foame. Armata a înăbuşit răscoala ţăranilor, în jur de 10.000 de răsculaţi fiind omorâţi.

Ca urmare a acestei răscoale, Guvernul a adoptat unele legi care să sprijine activitatea ţăranilor români, drama acestora fiind prezentată în literatură într-unul dintre cele mai bune romane interbelice „Răscoala” publicat în anul 1932 de Liviu Rebreanu.

Revoluţia din 1989: revoluţia din decembrie `89 a reprezentat căderea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi sfârşitul comunismului din România. Mişcări revoluţionare au avut loc în mai multe oraşe din ţară, precum Timişoara, Bucureşti sau Cluj Napoca. Peste 1.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar aproape 3.500 au fost rănite.

Soţii Ceauşescu au fost executaţi la Târgovişte, după un proces ad – hoc, conducerea ţării fiind preluată după anul 1990 de către Ion Iliescu, primul preşedinte român ales democratic după cel de-al Doilea Război Mondial.

Alte ştiri pe această temă:

Ultimele zile ale lui Tudor Vladimirescu la Conacul Goleştilor. Cum a fost trădat şi ucis liderul Revoluţiei de la 1821

Adevărul despre răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Iobagii Transilvaniei au semănat teroare în ultima mare revoltă ţărănească

Masacrele Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. Cum au fost ucişi mii de români şi maghiari nevinovaţi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările