Istoria Hanului Domnesc din Suceava: preoţii închiriau camerele pentru a cumpăra ulei de măsline

Istoria
Hanului Domnesc din Suceava: preoţii închiriau camerele pentru a
cumpăra ulei de măsline

Hanul domnesc din Suceava. FOTO: cinemasuceava.ro

Hanul Domnesc, clădire atestată documentar în anul 1627, a fost casa lui Miron Barnovschi, domnitorul Moldovei, donată Mitropoliei Sucevei pentru a fi transformată în han, iar veniturile obţinute să fie folosite pentru „luminatul la sfintele moaşte“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetările arată că edificiul din Suceava a ajuns în proprietatea Mitropoliei Sucevei pe la 1700, fiind donat de domnitorul Moldovei Miron Barnovschi, tocmai pentru a fi transformat în han. Cu banii obţinuţi din închirierea camerelor, preoţii cumpărau ulei de măsline pentru a ţine aprinse candelele de la moaştele din biserica Mirăuţi.

Construcţia Hanului Domnesc a fost consemnată în registrul delimitării proprietăţilor din anul 1786, ca locuinţă pentru membrii familiei imperiale când veneau la vânătoare.

Către sfârşitul secolului al XVIII-lea clădirea a fost cumpărată de către baronul Kapri, iar la 1856 figura în planul oraşului Suceava sub denumirea Hanul Domnesc, pe strada Kaprigasse.

După 1918, Hanul Domnesc devine proprietate particulară, iar în anul 1962 este trecut în proprietatea statului în vederea restaurării şi încadrării lui în urbanistica oraşului Suceava.

“Restaurarea clădirii s-a făcut între 1962-1966 de la nivelul pivniţei până la acoperiş, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură medievală moldovenească. În anul 1968 a fost deschisă prima expoziţie permanentă de etnografie structurată pe categorii etnografice, iar în anul 1982, expoziţia permanentă a fost reorganizată după alte criterii muzeografice şi anume prezentarea celor şase zone etnografice ale judeţului Suceava (Fălticeni, Humor, Dorna, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Suceava), parte din ele păstrate şi astăzi la etajul clădirii.  Aceste zone se delimitează prin particularităţile decorative ale compoziţiilor şi preferinţelor cromatice, regăsite pe costume şi ţesături, prin ocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale sau prin obiceiurile specifice”, se arată pe muzeulbucovinei.ro.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: