Istoria celor 400 de case boiereşti demolate de comunişti în centrul Sucevei: „Proprietarii care s-au opus au ajuns la Miliţie, de unde au plecat cu vânătăi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au rămas doar câteva mărturii ale arhitecturii din perioada interbelică în municipiul Suceava. Majoritatea caselor boiereşti au fost rase înainte de Revoluţie, pentru a face loc blocurilor pentru muncitorime. Cei care se opuneau, erau convinşi la Miliţie.

Startul demolărilor din Centrul Vechi al Sucevei s-a dat în anul 1975. Cu cinci ani înainte, arhitecţii de la Centrul de Proiectări începuseră planurile de sistematizare a oraşului. Demolările nu au început de la periferie, cum s-a întâmplat în alte oraşe, ci din zona centrală, care, la vremea respectivă, era plină de case frumoase, adevărate bijuterii arhitecturale construite în perioada interbelică.

Vorbim despre locuinţele din zona autogării, de pe străzile Meseriaşilor, Karl Max şi Cetăţii. „Suceava nu a avut unde să construiască la periferii. S-a preferat a se construit în centru, într-o zonă cu vad comercial diverselor magazine. În perioada 1969 -1976, Centrul de Proiectări a făcut planul de sistematizare al oraşului, la ordinul partidului. După 1975 a început demolarea centrului vechi”, ne-a spus arhitectul Viorel Blănaru.

Sigur că nu toţi cetăţenii priveau cu ochi buni planurile „de modernizare” a oraşului. Existau familii care se opuneau exproprierilor, oameni care nu voiau să-şi părăsească locuinţele, mai ales că statul îi despăgubea cu suma maximă de 40.000 de lei. „Atunci, o Dacie costa 70-75.000 de lei. Deci, primeau cam jumătate de Dacie. Să începi cu 40.000 să faci o casă era imposibil. Părinţii mei au locuit în zona Cetăţii, iar casa a fost afectată de alunecări de teren. La vremea respectivă părinţii mei căutau soluţii ca să construim o altă casă. Tata socotea pe hârtie că-i trebui între 95.000 şi 110.000 de lei”, a spus Blănaru.

viorel blanaru arhitect

Arhitectul Viorel Blănaru. FOTO: Adevărul

Când ştiau că vor fi demolaţi, sucevenii începeau să se împrumute ca să-şi construiască o altă casă. Ghinionul a făcut ca unor familii să le fie demolate gospodăriile de două ori, pentru că şi-au construit a doua locuinţă într-o zona care urma să fie modernizată. „Dacă se opuneau exproprierilor, erau chemaţi la Miliţie, de unde plecau cu vânătăi, pentru că, chipurile, alunecau pe trepte”, a declarat arhitectul, care pe vremea comuniştilor şi-a desfăşurat activitatea la Centrul de Proiectări.

În locul celor 400 de case demolate au fost construite peste 33.000 de apartamente. Printre primele blocuri construite în Suceava sunt cele cu un singur etaj de pe străzile Anastasie Crimca şi Ştefan cel Mare. „Sunt blocuri P+1. Acestea au fost văzute de Gheorghe Gheorghiu Dej care a întrebat ce este cu ele. Era nemulţumit. Le-a cerut autorităţilor să construiască blocuri serioase, ca la Bucureşti. Aşa au apărut blocurile cu patru etaje. Primele blocuri din oraş au fost construite şi cu ajutorul muncitorilor”, a mai spus sursa citată.

Este drept că Suceava nu mai are Centru Vechi, dar unele case construite în perioada interbelică au fost salvate. Este vorba despre construcţiile de pe strada Dragoş Vodă, stradă pe care, întâmplător, locuia şi fostul director al Centrului de Proiectări în perioada comunistă, Eusebie Latiş. „Strada a fost declarată rezervaţia arhitecturală şi a fost înscrisă în lista monumentelor”, ne-a mai spus Blănaru. Acum, în centrul Sucevei poţi vedea o esplanadă, blocuri şi multe magazine, bănci sau unităţi de alimentaţie publică. De vechile imagini nu-şi mai amintesc decât istoricii atunci când răsfoiesc albumele vremii.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite