EXCLUSIV VIDEO Afacere neortodoxă cu bani, biserică, terorişti şi TVR: Cum a ”rătăcit” ÎPS Pimen banii de la Hayssam pentru restaurarea mănăstirilor din Bucovina

EXCLUSIV VIDEO Afacere neortodoxă cu bani, biserică, terorişti şi TVR: Cum a ”rătăcit” ÎPS Pimen banii de la Hayssam pentru restaurarea mănăstirilor din Bucovina

ÎPS Pimen dădea note informative fostei Securităţi sub numele de cod ”Sidorovici” şi ”Petru”. FOTO: razbointrucuvant.ro

O afacere parafată, în 2004, între ÎPS Pimen, în numele Arhiepiscopiei Sucevei, şi Bucovina Enterprises, a lui Omar Hayssam, îi dădea dreptul firmei să folosească imaginea mănăstirilor pentru promovarea apei minerale. Lăcaşele urmau să primească bani pentru restaurare, dar stareţii spun că n-au văzut un leu din cei 250.000 de lei ajunşi la Arhiepiscopie

Ştiri pe aceeaşi temă

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, condusă de Înalt Preasfinţitul Pimen, încheia, în septembrie 2004, un contract cu SC Bucovina Enterprises, firmă aparţinând Adelei Omar, soţia lui Omar Hayssam, prin care permitea companiei să se folosească de imaginea mănăstirilor medivale din Suceava pentru promovarea apelor minerale Bucovina. În schimb, firma se obliga să plătească Arhiepiscopiei o cotă parte din vânzări. 

Mai exact, Bucovina Enterprises se obliga să plătească Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor câte 5 bani din vânzarea fiecărui recipient de 0,5 litri, 10 bani pentru sticlele de 1,5 litri şi 20 de bani pentru cele de cinci litri.
Pentru aceşti bani, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor garanta exclusivitate firmei Bucovina Enterprises pentru folosirea imaginii mănăstirilor „în vederea realizării de spoturi video, spoturi radio, afişe, pliante, panouri publicitare, etichete pentru produse şi alte materiale promoţionale, în scopul promovării apelor minerale naturale Bucovina“.

Arhiepiscopia se obliga să cheltuiască banii primiţi de la firma lui Omar Hayssam doar pentru restaurarea monumentelor istorice. Imaginea mănăstirilor a fost folosită pe etichetele sticlelor de apă minerală, într-un spot TV difuzat gratuit de Televiziunea Publică şi în machete publicitare în presa scrisă. Din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor contractul a fost semnat de consilierul economic, preotul Mircea Nuţu, iar pentru Bucovina Enterprises SRL a semnat Decebal Băescu, administratorul de atunci al firmei.

Semnat pentru o perioadă de un an, contractul nu a mai fost prelungit. După finalizarea campaniei, presa era informată că în conturile Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor ar fi fost viraţi 250.000 de lei. „Campania «Bucovina pentru Bucovina» a ajuns la momentul bilanţului: 2,5 miliarde de lei (250.000 RON) strânşi, din care 2,1 au fost folosiţi deja pentru restaurarea picturilor de la Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Sfantul Ioan cel Nou din Suceava şi a catapetesmei Mănăstirii Slatina“, informa un comunicat de presă din 20 martie 2006 al agenţiei de publicitate GMP România, firma lui Felix Tătaru, cel care se ocupa, pentru firma lui Hayssam de această campanie de marketing.

În comunicatul de presă, iniţierea şi promovarea campaniei este asumată de agenţia GMP România. „Campania socială s-a desfăşurat în perioada decembrie 2004 - noiembrie 2005 şi a fost dezvoltată de compania Bucovina Enterprises, în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Iniţierea şi promovarea programului Bucovina pentru «Bucovina» a aparţinut agenţiei GMP“, se arată în documentul citat.

„BANI NU, POATE NIŞTE APĂ!“

 
Foto

Deşi în comunicatul de presă se arată că banii au fost cheltuiţi pentru restaurarea mănăstirilor Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Slatina şi Sfântul Ioan cel Nou Suceava, lăcaşele de cult nu au văzut niciun leu din sumele virate de Bucovina Enterprises. „Nu am auzit de aşa ceva. Catapeteasma a fost restaurată din bani proprii şi din sponsorizări de la binefăcători. Noi ne-am chinuit mult să facem catapeteasma, pentru că nu suntem nici monument UNESCO şi nu ne-a dat nimeni bani. În 2005, am avut şi inundaţii, foarte greu a fost. Nu ne-a sponsorizat nicio firmă apă minerală, nimic“, ne-a declarat Maica Paisia, de la Cancelaria Mănăstirii Slatina.

Bani nu au ajuns nici la Suceviţa sau Moldoviţa. Stareţa Mănăstirii Suceviţa spune că, cel mult, poate că a primit nişte apă minerală. „Noi n-am primit niciun ban, în cancelaria mănăstirii n-a intrat niciun ban, poate nişte apă minerală, dar bani n-am primit deloc. Mulţi se folosesc de numele mănăstirii, dar noi n-am beneficiat de nimic. Tot ce am făcut pentru restaurări a fost cu fonduri europene şi din donaţii“, spune maica Mihaela Cozmei, stareţa Mănăstirii Suceviţa. „De la ape minerale eu n-am avut niciun ban pentru mănăstire. Am lucrat cu fonduri europene, cu bani de la Ministerul Culturii, din donaţii, dar de la ape minerale n-a venit niciun ban!“, a arătat maica Maria Georgeta Tatulici, stareţa Mănăstirii Moldoviţa.

PIMEN: ”SUNT PE TEREN. N-AUD BINE!”
Niciun leu nu a ajuns nici la Voronţ, mănăstire a cărei imagine a fost folosită cel mai mult în reclama video pentru apa minerală Bucovina. „De ce aţi sunat la noi? Fonduri la Voroneţ şi Humor n-au ajuns deloc. Vă rog să contactaţi Arhiepiscopia, întrebaţi acolo ce s-a întâmplat cu banii!“, ne-a spus Irina Pântescu, stareţa Mănăstirii Voroneţ. I-am urmat sfatul şi am încercat să vorbim cu ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi, totodată, stareţ al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou Suceava. L-am contactat telefonic de două ori, la diferenţă de câteva ore, dar de fiecare dată ne-a spus că nu înţelege întrebările: „Sunt pe teren, cu nişte maşini, nu se aude bine!“.

Actualul consilier economic, preotul Cătălin Axinte, a avut telefonul închis de fiecare dată când am încercat să îl contactăm. Fostul consilier economic al Arhiepiscopiei, preotul Mircea Nuţu, cel care a semnat contractul, a evitat să răspundă întrebărilor şi a spus doar că nu îşi mai aminteşte mare lucru din afacerea din 2004. „Ei ne-au căutat. Ştiu că a venit un reprezentant de la firma respectivă, nu îmi mai amintesc cine, şi ne-a prezentat o ofertă. Ei îşi făceau reclamă cu mănăstirile şi nouă ne dădeau parcă 0,005% din vânzări. După un an nu au mai vrut să continue contractul, nu au motivat în niciun fel“. Preotul Mircea Nuţu nu şi-a amintit nici câţi bani a primit Arhiepiscopia, şi nici cum au fost cheltuiţi. 

„Nu mai ştiu câţi bani au fost. Întrebaţi la Arhiepiscopie, la contabilitate. Ştiu că atunci s-au dat documente justificative cu lucrările efectuate de noi. Banii au fost cheltuiţi la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava şi mai erau parcă două mănăstiri, nu îmi amintesc care. La Sfântul Ioan cel nou s-a restaurat pictura“, a precizat Mircea Nuţu.

La Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou Suceava au fost realizate, într-adevăr, lucrări de restaurare a picturii interioare, dar acele lucrări au început în primăvara anului 2006, susţine arhitectul Viorel Blănaru, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Suceava: „Lucrările au început 2006 şi s-au întrerupt de mai multe ori pentru că au fost făcute din fonduri proprii“.

CE A CÂŞTIGAT HAYSSAM
Foarte multe detalii despre contractul dintre Bucovina Enterprises cu Arhiepiscopia Sucevei nu şi-a amintit nici administratorul societăţii, Dumitru Şovea: „Nu îmi mai amintesc, trebuie să caut în arhive. Ştiu că viram lunar o valoare fixă, se clacula la contabilitate cât am vândut şi se virau banii la Arhiepiscopie. Au fost câteva miliarde de lei vechi“. Şovea spune că, la acea vreme, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ar fi prezentat nişte documente justificative, dar firma nu a verificat niciodată stadiul lucrărilor.

„Au dat un fel de explicaţii, făceau lunar nişte procese verbale despre cum au fost cheltuiţi banii. Erau pentru restaurarea mănăstirilor. Din câte îmi amintesc, parcă la Putna, Voroneţ şi Humor s-au dus banii. Noi nu am verificat niciodată în mănăstiri să vedem dacă lucrările chiar au fost făcute aşa cum ne erau scrise“, a spus Dumitru Şovea. Deşi a promis că va căuta în arhiva firmei sumele virate Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi modul în care banii au fost cheltuiţi, Dumitru Şovea nu a mai răspuns la telefon.

Pe pagina de internet a agenţiei de publicitate GMP România există un studiu de caz cu privire la campania publicitară „Bucovina pentru Bucovina“. Conform informaţiilor furnizate de advertiser, în perioada campaniei publictare, vânzările de apă minerală Bucovina au crescut cu 64,6%, într-o perioadă în care piaţa de apă minerală era în scădere cu 3%. Compania a încheiat anul 2005 cu o creştere de cotă de piaţă de 2,9%. Conform bilanţului depus de firmă la administraţia fiscală, în anul 2005 SC Bucovina Enterprises SRL a relizat o cifră de afaceri de 37,3 milioane de lei, înregistrân un profit de 4,13 milioane de lei.

RECLAMA, DIFUZATĂ GRATUIT DE TVR
Conform studiului de caz publicat de GMP România, spotul video a fost publicat gratuit de televiziunea publică, condusă în perioada 2002 - 2005 de către Valentin Nicolau. „Campania a fost considerată campanie socială şi a rulat gratuit pe TVR1, TVR2 si TVR Cultural, în perioada ianuarie - iunie 2005“, se arată în studiul de caz publicat pe site-ul gmp.ro.

Campania media a fost estimată de GMP România la 1.659.500 de euro. Adică aceasta ar fi fost, de fapt, valoarea spaţiului publicitar alocat de televiziunea publică în cazul în care spotul ar fi fost unul plătit. În 2005, nu mai puţin de 91,4% din acţiunile companiei Bucovina Enterprises îi aparţineau Adelei Omar, soţia lui Omar Hayssam, iar restul de 8,6% din acţiuni erau ale cetăţeanului american Mohammad Munaf, implicat în dosarul ziariştilor români răpiţi în Irak. În septembrie 2005, Adela Omar şi-a cedat acţiunile cetăţeanului saudit Qasem Abdul Ghani.  

TRECUTUL SECURIST AL LUI PIMEN: INFORMATOR CU NUMELE "SIDOROVICI" ŞI "PETRU"
Vasile Zainea s-a născut la 25 august 1929, în Herăşti, comuna Grebănu, judeţul Buzău. A absolvit Seminarul monahal al Mănăstirii Neamţ şi apoi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. S-a călugărit în anul 1951, la Mănăstirea Neamţ, primind numele Pimen.

Timp de zece ani, în perioada 1964-1974 este muzeograf şi ghid turistic la Mănăstirea Putna, după care devine stareţ al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou Suceava. În perioada 1977-1979, Pimen a îndeplinit câteva misiuni externe în Statele Unite şi Israel. În 1982 este ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul Pimen Suceveanul. În ianuarie 1991, Pimen Suceveanul devine arhiepiscop al nou înfiinţatei Arhiepiscopii a Sucevei şi Rădăuţilor.

ÎPS Pimen s-a făcut remarcat în 1992 când a reuşit să obţină acordul pentru vizita Regelui Mihai la Mănăstirea Putna. În ultimii ani, ÎPS Pimen s-a făcut remarcat prin criticile dure împotriva autorităţilor statului pentru că Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor nu îi sunt retrocedate 240.000 de hectare de pădure care ar fi aparţinut fostului Fond Bisericesc al Bucovinei. În martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a decis că ÎPS Pimen a fost informator al Securităţii şi Direcţiei de Informaţii Externe, având numele conspirative „Sidorovici” şi „Petru”.


CINE ESTE TERORISTUL HAYSSAM. DOSARUL "BUCOVINA" ESTE PE MASA JUDECĂTORILOR
Omar Hayssam, cetăţean sirian cu cetăţenie română, a fost condamnat în lipsă de instanţe din România la 20 de ani de închisoare pentru terorism, precum şi la alte două pedepse, de 16, respectiv 3 ani, pentru înşelăciune şi fraudă. În 2007, omul de afaceri, ajuns în România ca student încă din 1980, a fost găsit vinovat de organizarea răpirii în Irak, în 2005, a jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.

Procurorii l-au arestat pe Hayssam în aprilie 2005, în timp ce jurnaliştii români se aflau în captivitatea din Irak, care a durat 55 de zile. Sirianul a fost acuzat că a orchestrat răpirea pentru a se sustrage nenumăratelor investigaţii întreprinse începând din 2004 de DIICOT la firmele lui şi care vizau grave infracţiuni economice. Conform planului, gândit alături de Mohammad Munaf, partener de afaceri şi ghidul românilor în Irak, Hayssam urma să negocieze cu răpitorii, să-i aducă acasă şi să câştige aura de erou naţional, care l-ar fi scăpat de anchetele penale. 

A fost eliberat din arest în aprilie 2006, în baza unei adeverinţe medicale, care atesta că ar fi avut cancer la colon şi că ar avea nevoie de tratament. A dispărut din ţară în vara lui 2006, în timp ce, teoretic, ar fi trebuit să se afle la o clinică naturistă din Vălenii de Munte. După alţi şapte ani, pe 19 iulie 2013, Omar Hayssam a fost predat autorităţilor române şi închis la Penitenciarul Rahova pentru a servi pedeapsa de 20 de ani pentru terorism.

Dosarul „Bucovina“, pe masa instanţei. În acelaşi timp, sirianul este judecat în alte câteva dosare, de delapidare, înşelăciune, fraudă sau trecerea ilegală a frontierei de stat. În Dosarul „Bucovina“, cel legat de afacerea cu Arhiepiscopia Sucevei, Hayssam împreună cu partenerii de afaceri sunt acuzaţi că au contractat împrumuturi nerambursate şi au transferat patrimoniul societăţilor Bucovina Mineral Water şi Rio Soft Drinks în cadrul altor societăţi din „Grupul Manhattan“, stăpânit de familia Hayssam.

Anvergura devalizării este estimată la 20 de milioane de euro. Schema a fost aplicată în zeci de alte cazuri, prin intermediul sutelor de firme-fantomă înfiinţate de „gruparea Hayssam“. Unele estimări arată că afacerile ilegale derulate de Hayssam în România i-ar fi adus o avere de peste 100 de milioane de dolari. (Cezar Pădurariu)
 

MODEL DE DEVALIZARE "MARCA HAYSSAM". CUM A PUS PE CHITUCI MOLDOSIN VASLUI
Omar Hayssam a fost implicat în afaceri dubioase şi în judeţul Vaslui, acolo unde i s-a dus faima de „groparul Moldosinului“. Pe vremuri, combinatul de fibre sintetice Moldosin Vaslui era cel mai mare din zona Moldovei, acolo lucrând peste 3.000 de oameni.

Declinul acestei fabrici a început în anul 2000, atunci când activele societăţii au fost vândute bucată cu bucată. Primul care a pus ochii pe combinat a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, cel care a renunţat, la sfârşitul anului 2003 la fabrică în favoarea firmei Manhatan Trading, controlată de Omar Hayssam.

Imediat după ce a preluat combinatul, Hayssam a închiriat o cameră în pavilionul administrativ şi a început să facă afaceri necurate. Asociaţii săi au produs mai multe facturi fictive prin care urmau să câştige peste 8 milioane de lei din vânzarea unor combine.

Afacerile murdare s-au blocat în momentul în care pe fir au intrat finanţele publice şi au început să ceară documente. În iunie 2004, Hayssam a renunţat la Moldosin, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture. În realitate, firma nu a desfăşurat nicio afacere de când a fost privatizată, spre disperarea celor aproximativ 800 de muncitori rămaşi.

În 2005, Nasture a fost înlăturat şi el de la conducerea unităţii, iar Asociaţia Salariaţilor PET Moldosin a preluat firma, iar mai apoi au cerut rezilierea contractului şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar. Chemaţi la proces, niciunul dintre asociaţii lui Omar Hayssam nu au fost de găsit, datoriile ale combinatului fiind de 9.582.092 de lei.

În august 2005, Moldosin a fost închis odată cu sistarea alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste un milion de lei. Având datorii uriaşe la buget, la BCR şi la diverşi operatori economici, societatea a fost scoasă la vânzare.

Potrivit raportului lichidatorilor, trimis Tribunalului Vaslui în 2006, principala cauză a intrării în faliment a fost utilizarea defectuoasă a resurselor, care a condus la funcţionarea societăţii în pierdere şi la acumularea de datorii la bugetul consolidat al statului şi către terţi. Mai mult, magistraţii au decis că nu sunt bunuri pe care să le vândă pentru a mai recupera din datoria de peste 9,5 de milioane de lei. (Ionuţ Balaban)

Vă mai recomandăm:

Contractul secret dintre Omar Hayssam şi ÎPS Pimen: imaginea mănăstirilor din patrimoniul UNESCO, vândută firmei teroristului sirian

IPS PIMEN: "Rău era pe vremea comuniştilor, dar mai rău cu Uniunea Europeană"

Arhiepiscopul Sucevei laudă declaraţia antigay a liberalului care s-a poziţionat împotriva celor care „confundă funduleţul cu fericirea“

Imagini din aceeasi galerie
  • ÎPS PImen a fost informator al Securităţii şi Direcţiei de Informaţii Externe în timpul regimului comunist. FOTO: Adevărul
  • Etichetele de pe sticlele cu apă Bucovina conţineau imagini cu mănăstiri şi mesaje prin care clienţii erau îndemnaţi să cumpere produsele, donând astfel bani mănăstirilor. FOTO: gmp.ro
  • Etichetele de pe sticlele cu apă Bucovina conţineau imagini cu mănăstiri şi mesaje prin care clienţii erau îndemnaţi să cumpere produsele, donând astfel bani mănăstirilor. FOTO: gmp.ro
  • Mănăstirii Voroneţ 
  • Mănăstirea Suceviţa
  • Maica Irina Pântescu, stareţa Mănăstirii Voroneţ. FOTO: doxologia.ro
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările