Herghelia Lucina, colţul de rai al cailor huţuli din Bucovina. Sute de cai zburdă liberi în cea mai veche herghelie din ţară

Herghelia Lucina,
colţul de rai al cailor huţuli din Bucovina. Sute de cai zburdă liberi în cea
mai veche herghelie din ţară

Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook

Adăpostită între Obcinile Bucovinei, Herghelia Lucina este locul unde sute de cai huţuli, singura rasă autohtonă păstrată până în zilele noastre, zburdă liberi pe crestele munţilor. Cazare în pensiunea hergheliei, călărie montană, plimbări cu trăsura şi sania sunt câteva dintre serviciile puse la dispoziţia turiştilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bucovina este cunoscută în întreaga ţară pentru frumuseţea locurilor din această zonă, o adevărată oază de comori şi minuni. Printre minunăţiile Bucovinei se numără şi calul huţul, o rasă de cai care pe lângă vechimea pe care o are, este singura rasă de cai pur românească, păstrată până în zilele noastre. În cazul cailor huţuli nu au existat încrucişări cu alte rase de cai.

Calul huţul se trage din calul sălbatic european, o specie preistorică de cal sălbatic, care în prezent nu mai există, ultimul exemplar pierind în anul 1890. Conform istoricilor, calul huţul exista pe teritoriul României încă de pe vremea dacilor, când erau folosiţi ca animale de povoară. În sprijinul acestei teorii vin caii huţuli care apar pe monumentele ridicate de împăraţii romani Traian şi Domiţian. Deşi este o rasă foarte veche, calul huţul a fost menţionat abia în anul 1606 de Dorohastajki în lucrarea sa ”Hippica”.

Numele rasei vine de la huţuli, nomazii veniţi din Galiţia care i-au fascinat pe români cu tradiţiile şi obiceiurile lor. La sfârşitul secolului XVIII, huţulii au părăsit teritoriul Galiţiei pentru a migra în nordul Bucovinei, aceştia trăind în prezent în comunele sucevene din apropierea graniţei cu Ucraina. Una dintre localităţile în care sunt comunităţi huţule este satul Lucina, din comuna Moldova Suliţa.

Aici poate fi vizitată herghelia Lucina, un adevărat rai al cailor huţuli. Herghelia se află aproape de graniţa cu Ucraina, în Obcinile Bucovine, la o înălţime de peste 1.200 de metri, într-o mini depresiune aflată în munţii Obcina Mestecănişului. Lucina este locul unde cresc caii huţuli liberi, în cea mai veche herghelie din România.

Herghelia a fost evacuată din cauza celor două Războaie Mondiale

Povestea hergheliei Lucina a început în anul 1788, când Lucina a devenit secţie de creştere a cailor tineri de la Herghelia Rădăuţi, fiind întrebuinţată ca păşune alpină. Mai multe adăposturi pentru cai au fost construite în 1807, însă un incendiu puternic le-a distrus în totalitate în anul 1813.

Herghelia Lucina datează de 159 de ani, aceasta fiind înfiinţată în anul 1856. De la înfiinţarea ei şi până în anul 1914, herghelia Lucina împreună cu herghelia Rădăuţi au aparţinut Imperiului Austro – Ungar.

În anul 1856, la comanda colonelului austriac Martin von Hermman a fost înfiinţată herghelia de cai huţuli de la Lucina. Din motive necunoscute, în anul 1875 herghelia a fost desfiinţată, însă în urma insistenţelor venite din partea armatei austriece ea a fost reînfiinţată în anul 1877. Atunci au fost cumpărate zece iepe de la localnicii din nordul Bucovinei şi armăsarul Ştirbu, care a fost adus din cătunul cu acelaşi nume, cei 11 cai huţuli reprezentând nucleu de reproducţie al hergheliei.

În luna august a anului 1914, din cauza Primului Război Mondial herghelia a fost mutată din Bucovina în Austria. Din pricina acestei evacuări s-au pierdut registrele genealogice ale hergheliei, până atunci rasa calului huţul înregistrând progrese deosebite în Herghelia Lucina.

Pe 29 iulie 1919, Ion Larionescu şi Popescu Daia, delegaţii României la Viena au cumpărat de la austrieci şi adus înapoi în Bucovina 150 de armăsari şi iepe de reproducţie, cai huţuli care au fost împărţiţi între hergheliile Lucina şi Rădăuţi.

Pe 10 martie 1944, din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, cele 60 de iepe mame, cinci armăsari pepinieri şi majoritatea mânjilor din herghelia Lucina au fost din nou mutaţi, de această dată la Sâmbăta de Jos, la poalele munţilor Făgăraş. În timpul luptelor care s-au dat pe teritoriul hergheliei au ars toate grajdurile pentru animale şi toate locuinţele personalului de lucru. Din acest motiv, la sfârşitul războiului, caii huţuli nu au fost aduşi înapoi la Lucina, ci abia în 1954, când s-a terminat reconstrucţia hergheliei.

Până în anul 1990, Herghelia Lucina a fost sub administraţia Centrului Republican de Creştere şi Calificare a Cabalinelor de Rasă, după care a trecut, din punct de vedere administrativ la Regia Autonomă ”Cai de Rasă”, care în anul 2000 a devenit Societatea Naţională ”Cai de Rasă”.

Din toamna anului 2002, Herghelia Lucina a fost administrată de Direcţia Silvică Suceava, iar începând cu data de 1 august a acestui an, a intrat în administraţia Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor.

Calul huţul – singura rasă de cal autohtonă

Caii huţuli sunt relativi mici, cu o înălţime de maxim 150 de centimetri şi cântăresc circa 400 de kilograme. Profilul facial este drept cu ochi mari şi expresivi, în timp ce urechile sunt mici şi mobile. Capul este relativ mare în comparaţie cu corpul, gâtul calului huţul fiind scurt, musculos şi îmbrăcat cu o coamă bogată. Pieptul este unul puternic, iar picioarele sunt scurte şi musculoase. 


Copitele calului huţul sunt adaptate la traseele montane, fiind mici şi tari. Culoarea acestor cai pot varia de la negru, gri, brun roşcat la galben deschis sau vişiniu cu alb şi negru. Unele exemplare au în partea de jos a picioarelor pete sau dungi de culori diferite.

Calul huţul poate fi descris ca fiind un animal robust, energic şi foarte puternic. Locuitorii din zonele montane ale Bucovina îi folosesc la tot felul de munci, deoarece caii huţuli sunt perfect adaptaţi pentru activităţile de zi cu zi din gospodăriile ţărăneşti din Carpaţii Orientali.

Aceşti cai nu cer foarte multe de mâncare şi sunt obişnuiţi cu temperaturile scăzute din zonele montane. Caii huţuli sunt inteligenţi, docili, răbdători şi rezistenţi la boli, dar dacă nu sunt trataţi corespunzător pot deveni încăpăţânaţi şi violenţi. Rasa de cai huţuli pot fi caracterizaţi printr-o lungă durată de viaţă, ei fiind capabili de a lucra la randament maxim până la 25 de ani. Caii huţuli sunt utilizaţi şi la activităţi ecvestre pentru copii, pentru echitaţie sau turism ecvestru.

362 de cai zburdă pe 1.800 de hectare

Rasa ”Huţul” face parte din rasele de cai autohtone şi este în prezent tipul reprezentativ al calului de munte, care de-a lungul anilor a dovedit că este rezistent şi adaptat condiţiilor de muncă din zona muntoasă. Totodată, calul huţul îmbină destul de bine raportul dintre masa corporală, conformaţie şi aptitudinile de muncă. Creşterea s-a realizat pe linii de sânge, linii de tată, linii genealogice. Din armăsarii întemeietori ale căror linii de sânge sunt crescute în prezent la herghelia Lucina se numără: Hroby, Goral, Ouşor, Pietrosu şi Prislop.

Herghelia Lucina dispune de o suprafaţă de aproape 1.800 de hectare pe care zburdă 362 de cai. În afară de calul huţul, care este şi mândria hergheliei, la Lucina a fost creat şi calul de Bucovina, o rasă obţinută prin încrucişarea iepelor de rasă huţul cu armăsarii din rasa ardenez.

”Calul huţul face parte din patrimoniul genetic naţional. Această rasă de cai este recunoscută atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Originea rasei are o legătură strânsă cu meleagurile pe care caii huţuli sunt crescuţi”, a spus şeful biroului Cai de Rasă din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, inginerul Cristian Tomniuc.

Caii de la Herghelia Lucina participă la tot felul de concursuri. Anul acesta, rasa huţul a obţinut premiul I la categoria cabaline a Concursului de animale de rasă ZEFA 2015, un eveniment de celebrare a fermierilor crescători de rasă din România, care s-a desfăşurat în perioada 21 – 24 mai 2015 în comuna suceveană Dorna Candrenilor.

Cei care vizitează herghelia Lucina se îndrăgostesc iremediabil de această zonă minunată de la graniţa dintre România şi Ucraina. Mihaela Gulei este o timişoreancă care după ce a străbătut întreaga ţară pentru a ajunge în Bucovina, la Lucina.

”Herghelia Lucina este un loc minunat pentru a petrece timpul liber. Peisajul este mirific, aerul curat de munte este nemaipomenit, liniştea de aici nu se compară nimic, iar oamenii sunt minunaţi, poate cei mai prietenoşi pe care i-am întâlnit. Cei care ajung la Lucina pot simţi iubirea oferită de aceste creaturi admirabile numite cai. Nu poţi regreta nicio secundă din cele petrecute pe aceste meleaguri de vis, din inima Bucovinei”, aşa a descris timişoreanca colţul de rai de la Lucina.

Turiştii care doresc să viziteze Herghelia Lucina trebuie să plătească o taxă de intrare de 10 lei. Pentru grupurile formate din mai mult de zece persoane, taxa de intrare este de cinci lei de persoană. Tariful pentru jumătate de oră de plimbare călare pe un ponei costă 10 lei iar plimbarea călare pe cal costă 20 de lei. Tariful pentru o plimbare de 30 de minute cu trăsura sau sania trasă de ponei sau de cai costă între 15 şi 20 de lei.

La Herghelia Lucina, turiştii pot lua cursuri de călărie. Pentru începători tariful este de 40 de lei pe oră, iar pentru avansaţi 50 de lei pe oră.

Angajaţii Hergheliei Lucina pot organiza, la cerere, demonstraţii şi prezentări ecvestre. Pentru aceste servicii tariful este de 400 de lei pentru 30 de minute. Turiştii se pot caza la pensiunile din zonă la preţuri rezonabile ce nu depăşesc 100 de lei pe noapte.

Alte ştiri pe această temă:

Ţinutul cailor de rasă de la Săcuieni, locul unde se află cea mai mare herghelie privată din Europa

Soarta hergheliei de la Ruşeţu, incertă. Academia de Ştiinţe Agricole vrea să preia tot terenul crescătoriei de cai, de la Direcţia Silvică

Herghelia de la Mangalia, redeschisă după 10 ani publicului. Mazăre a apărut în frac, joben şi baston

 

Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook

Imagini din aceeasi galerie
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: Facebook
  • Herghelia Lucina, din inima Bucovinei. FOTO: www.calatorim.ro
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările