Halucinanta istorie a centralelor termice de oraş inaugurate acum zece ani, dar care n-au funcţionat nicio zi. Rata statului la bancă: 657.030 de euro anual

Halucinanta istorie a centralelor termice de oraş inaugurate acum zece ani, dar care n-au funcţionat nicio zi. Rata statului la bancă: 657.030 de euro anual

Centrala termică de la Câmpulung Moldovenesc FOTO: Oana Şlemco

Două centrale termice finalizate în urmă cu un deceniu, cu bani împrumutaţi de la bancă, nu au funcţionat nici măcar o zi. Una se află la Câmpulung Moldovenesc, iar cealaltă la Gura Humorului, în judeţul Suceava. Acum primăriile nu numai că sunt obligate să achite ratele uriaşe la un credit bancar, dar trebuie să asigure şi lucrările de conservare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anul 2004, Consiliul Judeţean (CJ) Suceava a contractat un credit bancar de peste 80 de milioane de euro, garantat de statul român, încercând să rezolve problema lipsei gazului şi a termoficării în 61 de localităţi din judeţ. Toate oraşele şi comunele incluse în proiect trebuie să plătească astăzi rate usturătoare la împrumut, cu toate că majoritatea n-au văzut mici măcar un metru de ţeavă de gaz.

13 milioane de euro pe apa sâmbetei

Din suma împrumutată, peste 13 milioane de euro au fost investiţi în construcţia centralei termice de cogenerare de la Câmpulung Moldovenesc, una dintre cele mai moderne din ţară, o bijuterie după cum spun specialiştii. Investiţia a fost inaugurată în 2010, cu surle şi trâmbiţe. Atunci, preşedintele (CJ) , Gheorghe Flutur, a aprins o flacără pentru a demonstra că centrala funcţionează. Numai că bucuria a ţinut doar câteva ore, pentru că imediat după entuziasmantul eveniment, centrala a intrat şi a rămas pe vecie în conservare.

Momentul în care Gheorghe Flutur a aprins focul în centrala de la Câmpulung Moldovenesc FOTO: Oana Şlemco 

Actualul primar din Câmpulung Moldovenesc spune că, din momentul demarării proiectului şi până la finalizarea acestuia, mai bine de jumătate dintre potenţialii abonaţi şi-au rezolvat problema încălzirii în locuinţe, prin montarea de sobe sau de centrale termice în apartamente. „Numărul de apartamente care au mai rămas branşate, respectiv 1.234 (faţă de 2.831 câte ar fi trebuit să fie) adică un procent de 43,58%, nu poate acoperi consumul de energie termică necesar unei funcţionări optime din punct de vedere tehnico-economic a sistemului. Datorită debranşărilor, în momentul de faţă nu se poate aprecia starea tehnică a instalaţiilor interioare din clădiri/apartamente“, a arătat Mihăiţă Negură, primarul oraşului.

Condamnaţi la subdezoltare

Un alt motiv pentru care centrala nu poate funcţiona este situaţia financiară a primăriei. Administraţia locală nu-şi permite să plătească subvenţia la încălzire. „Bugetul local este de 30 milioane de lei/an. În aceste condiţii, asigurarea subvenţiei pentru populaţie şi plata creditului ar necesita aproximativ 50% din bugetul local ceea ce ar bloca toate celelalte investiţii“, a adăugat Negură, care nu era în funcţie nici când s-a contractat creditul şi nici când a fost inaugurată centrala.

Primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură. FOTO: Oana Şlemco

Primăria trebuie să ramburseze până în 2030 creditul bancar pentru investiţia nefolosită. Asta înseamnă câte 328.515 euro la fiecare şase luni. Până acum, cu mici excepţii, ratele, despre care primarul spune că au condamnat oraşul la subdezoltare, au fost plătite de Ministerul de Finanţe.

„Investiţia privind funcţionarea centralei cu cogenerare şi a distribuţiei agentului termic la beneficiarii finali nu mai este viabilă în localitatea noastră. În acest sens, am adresat în perioada 2015-2019 solicitări şi memorii Ministerului Finanţelor Publice în calitatea sa de garant al acestui împrumut extern, în vederea alocării în continuare din bugetul de stat a sumelor aferente ratelor de capital şi dobânzilor anuale aferente creditului extern“, a arătat primarul. Mihăiţă Negură a spus că nu crede că centala va mai fi folosită vreodată la Câmpulung Moldovenesc.

Centrala termică de la Câmpulung Moldovenesc. FOTO: Oana Şlemco

Caz la indigo din Gura Humorului

O altă centrală construită cu bani din proiectul „Suceava Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene“ este cea de la Gura Humorului, unde aparatura a ieşit din garanţie înainte să fi funcţionat vreodată. Sigura centrală care şi-a dovedit utilitatea este cea de la Rădăuţi. Deşi situaţia absolut halucinantă a acestui proiect este cunoscută, nimeni n-a fost găsit vinovat pentru „arderea“ a milioane de euro în centrale de cogenerare nefuncţionale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: