FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica

FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica

Sala Balului, săpată manual în sare la o adâncime de 37 de metri. FOTO: salrom.ro

În localitatea suceveană Cacica se găseşte una dintre cele mai spectaculoase saline din România. Galeriile vechi de sute de ani, capela ortodoxă şi cea catolică, Lacul Sărat, unic în ţară, sala de dans, terenul de sport sunt doar câteva dintre locurile pe care trebuie să le vedeţi. Adevărul vă prezintă un reportaj minunat în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.

Salina Cacica se găseşte în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Suceava. Obiectiv turistic încă de la jumătatea secolului trecut, salina Cacica este spectaculoasă prin vechime, simplitate şi spaţii generoase, pregătite pentru vizitare, dispuse pe mai multe orizonturi. Aerosolii salini cu efecte terapeutice, puritatea şi frumuseţea locului şi temperatura constantă, recomandă salina în orice anotimp pentru relaxare şi agrement.

Una dintre cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură din Europa, salina este unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, făra nici un utilaj. Pentru exploatarea şi extragerea sării din Salina Cacica nu au fost folosiţi vagoneţi, singura cale de acces în subteran sunt treptele de brad, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn în decursul timpului. Temperatura în mină este de aproximativ -15 grade Celsius, aşa că turiştilor li se recomandă să fie atenţi la vestimentaţie.

Munca ocnaşilor de altădată a lăsat adevărate lucrări de artă: scări de acces tăiate în masivul de sare, tavane boltite sau galerii imense. Dar adevărata măsură a măiestriei celor ce au săpat sarea, o constituie mica biserică dăltuită în sare la o adâncime de 27 de metri şi sala de bal aflată la 37 de metri adâncime.

Capela cu pereţii, altarul şi amvonul dăltuite în sare

 
Foto

Capela romano-catolică Sf. Varvara este primul obiectiv cu care vă întâlniţi la coborârea în mină. Aflată la capătul scărilor, după 192 de trepte, la 21 metri adâncime, capela a fost construită în anul 1806 la iniţiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte şi după terminarea lucrului. Iniţial era căptuşită cu lemn, acesta fiind îndepărtat în anul 1904. Patroana capelei este Sf. Varvara, patroana minerilor. Capela are tot ce îi trebuie unei bisericuţe: altar, icoane, candelabru, amvon şi balcon pentru cor. Altarul şi amvonul au fost sculptate în sare masivă. Capela are dimensiuni mari, 25 de metri lungime, 9 metri lăţime şi şapte metri înălţime. Pereţii sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara, aici adunându-se zilnic minerii înainte de a coborî în adâncurile salinei, pentru a se ruga ca ea să-i ceară lui Dumnezeu să-i ocrotească în timpul muncii lor, precum şi după ce îşi terminau lucrul, pentru a-i mulţumi.

Capela ortodoxă se află la adâncimea de 35 metri, în Orizontul I al minei. În această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă şi are pe pereţi basoreliefuri sculptate în stânca de sare, cu tematică religioasă. În partea dreaptă a capelei se află sculptată în sare coana Sfântului Daniil Sihastrul.

Legenda Lacului Sărat, locul căutat de toţi îndrăgostiţii

Lacul Sărat, unic în ţară, se află la o adâncime de 35 de meri. Este un lac artificial săpat de mineri, iar pe pereţi se găsesc cristale de sare. Lacul are zece metri lungime, şase lăţime şi doi metri adâncime. Lacul este îngrădit cu o balustradă şi iluminat de câteva reflectoare. În perioada interbelică, pe lac se făceau plimbări cu o plută. Printre cei care s-au plimba cu barca pe apele lacului sărat se numără şi Regele Carol al II-lea.

Lacul Sărat avea şi o semnificaţie aparte pentru îndrăgostiţi. Conform tradiţiei, tinerii care se logodeau anunţau comunitatea despre intenţia lor de a se căsători printr-o plimbare cu barca pe lac.

Sala de Bal, săpată manual în sare

Sala de dans denumită, şi „Sala ing. Agripa Popescu”, după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, aşa cum apare într-un basorelief în peretele de sare, se află la adâncimea de 37 de metri. Sala are dimensiuni relativ mari, 24 de metri lungime, 12 metri lăţime şi 12 metri înălţime, iar la capete are trei balcoane săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind şi primul loc de distracţie din zonă.

La 44 de metri adâncime, în salină este amenajat un teren de sport şi un loc de joacă pentru copii. În salină se regăseşte un muzeul al utilajelor şi o sală cu ecou, cu opt reveniri ale ecoului.

La suprafaţă, turiştii pot folosi ştrandul cu apă sărată, dotat cu duşuri, grupuri sanitare, magazin şi bar.

Program şi tarife

Salina Cacica poate fi vizitată în fiecare zi a săptămânii, de luni până duminică, între orele 9.00 – 17.00. Biletul de intrare pentru adulţi costă 10 lei, iar pentru copii între trei şi 14 ani şi pentru elevii cu carnetul de note vizat la zi preţul biletului este de cinci lei. Administraţia salinei Cacica oferă posibilitatea achiziţionării unor abonamente de cinci zile pentru persoanele care dores efectuarea unor tratamente pe bază de recomandare medicală. Pentru adulţi, intrarea este de opt lei pe zi, iar copii cu vârste între trei şi 14 ani şi elevii cu carnetul de note vizat la zi vor plăti câte patru lei pe zi. La grupurile organizate de copii, un însoţitor la zece copii are gratuitate.

Tariful de închiriere al terenului de sport este de o sută de lei pe oră, capacitatea fiind de maximum 12 persoane.

Programul de funcţionare al bazinului cu apă sărată este zilnic între orele 10.00 – 20.00. Tariful de acces este 10 lei pentru adulţi şi cinci lei pentru copii şi elevi.

Basilica Cacica, loc de pelerinaj pentru credincioşii catolici

Lângă Salina Cacica se află biserica romano-catolică construită în anul 1904 de comunitatea poloneză. În anul 2000, recunoscând importanţa pelerinajelor mariane de la această biserică, Papa Ioan Paul al II-lea a acordat acestei biserici titlul de Basilica Minor. Pelerinajul la Sanctuarul Marian din Cacica organizat în perioada 14-15 august este considerat a fi cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova, la el participând mai mulţi episcopi din România şi din străinătate, zeci de preoţi şi zeci de mii de pelerini din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării sau din străinătate. La 15 august 2010, cu prilejul aniversării a zece ani de când sanctuarul marian de la Cacica a fost ridicat la rangul de Basilica Minor, în faţa bisericii romano-catolice a fost amenajată o piaţă şi a fost dezvelită o statuie a Papei Ioan Paul al II-lea.

Biserica este construită în stil neogotic în crucieră, după un proiect din Polonia. Clădirea este realizată din piatră cioplită şi cărămidă roşie presată, fiind acoperită cu eternit. Deasupra intrării în biserică, este amplasat în fereastra mare de la cor un crucifix din piatră pe care se află Isus Cristos, iar în timpan, gravat în piatră, anul sfinţirii (1904) şi monograma aurită a Mariei cu înscrisul în limba poloneză: "O, Maryo, bez grzechu poczęta módl się za nami" (O, Marie, neprihănit zămislită, roagă-te pentru noi). Pe turlă este montat, la înălţimea de 30 m, un balcon circular, susţinut pe zidurile turlei de numeroase coloane din piatră terminate în formă de turnuleţe, redând parcă forma unor capele. În turla bisericii se află patru clopote.

Biserica adăposteşte importante lucrări de artă. De o rară frumuseţe sunt vitraliile situate în cele 5 ferestre ale prezbiteriului şi care reprezintă cele cinci mistere de slavă ale Rozariului Maicii Domnului, precum şi cele două ferestre uriaşe laterale din navele transversale, din sticlă colorată.

Iconostasul este realizat din lemn de tei de o firmă austriacă. El a fost curăţat în anul 2010 pentru prima dată în istoria de 106 ani a lăcaşului de cult. În biserică au mai fost amenajate două altare laterale; unul închinat Sfântului Iosif, iar celălalt Sfintei Varvara, patroana minerilor. Interiorul bisericii a fost amenajat mai târziu, o parte a mobilierului şi uşile principale fiind din stejar sculptat. Altarele şi statuetele au fost realizate din lemn de tei sculptat. Amvonul bisericii este impunător, el culminând cu figura lui "Isus, Bunul Păstor". În prezbiteriu, pe un perete lateral, se află o vitrină cu peste 100 de obiecte votive din aur şi argint, de diferite mărimi, ce reprezintă figuri umane în rugăciune, braţe şi picioare, dar cele mai multe sunt inimi, ochi ce plâng, cruciuliţe, depuse aici ca recunoştinţă de către pelerini. Altarul din dreapta reprezintă "Pieta" şi datează din 1910, iar cel din stânga o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria ca "Regina Cerului şi a Pământului".

Icoana Madona Neagră

Icoana reprezentând-o pe Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul în braţe (Madona Neagră) se află în altarul principal. Ea este o copie a Icoanei miraculoase a Maicii Domnului "Madona Neagră" de la Częstochowa (Silezia) şi se presupune că a fost pictată la începutul secolului al XVII-lea. Icoana a fost adusă în anul 1809 de la o biserică armeano-catolică din Stanislawow (Polonia), când s-a sfinţit prima biserică la Cacica.

Icoana este pictată pe pânză, înnegrită de timp, şi e acoperită cu lemn sculptat, aurit şi argintat, rămânând vizibil pictate numai mâinile şi feţele. În acest tablou, Preasfânta Fecioară Maria îl ţine în braţe pe Pruncul Isus şi are îndreptată mâna dreaptă spre Isus, ca şi cum ar spune: "Faceţi tot ce el vă zice!" Pruncul strânge la piept cu mâna stângă o carte, iar dreapta o are ridicată în semn de binecuvântare. Atât Isus, cât şi Sfânta Fecioară Maria, poartă pe cap coroane regeşti, cu stele.

Grota Lourdes

La începutul anului 1908, în mijlocul zidurilor de consolidare construite în spatele bisericii a fost construită o grotă din bucăţi de stâncă în cinstea Maicii Domnului de la Lourdes. În grotă s-a amenajat, încă începând din anul 1908, un altar din piatră masivă pentru a servi la oficierea Sfintei Liturghii în timpul pelerinajelor credincioşilor de diferite naţionalităţi. În grotă, pe lângă altar şi locurile amenajate pentru spovadă, există în partea dreaptă şi o fântână cu apă considerată tămăduitoare, pe care pelerinii o folosesc cu multă credinţă pentru binecuvântarea lor şi a gospodăriilor lor. În partea stângă s-a amenajat un loc special pentru aprinderea de lumânări, obicei inspirat din religiozitatea ortodoxă.

Statuia Papei Ioan Paul al II-lea

La 15 august 2010, cu prilejul aniversării a 10 ani de când sanctuarul marian de la Cacica a fost ridicat la rangul de Basilica Minor, în faţa bisericii romano-catolice a fost amenajată o piaţă şi a fost dezvelită o statuie a Papei Ioan Paul al II-lea. Statuia Papei Ioan Paul al II-lea este din bronz, are o înălţime de 2,2 metri şi o greutate de 800 kg. Ea a fost realizată de o artistă poloneză şi donată comunităţii din Cacica, de comunitatea din Rybnick (Voievodatul Silezia) cu care comuna suceveană este înfrăţită.

Scurt istoric al salinei Cacica

Descoperirile arheologice din 1989 de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură, prin fierbere şi evaporare, din Europa, datată din perioada culturii Starčevo-Criş din neoliticul timpuriu. În zonă există şi acum mai multe izvoare sărate.

În jurul anului 1780, în locul unde se află astăzi localitatea Cacica, la 18 km de oraşul Gura Humorului şi la 40 de km de oraşul Suceava, au fost descoperite zăcăminte de sare.

Procedeul de obţinere a sării recristalizate din saramura Slatinei de la Runc, a fost relatat de un martor în jurul anului 1783. Locuitorii zonei ridicau un rug cu patru laturi din lemn, aprindeau focul sub acesta lăsându-l să ajungă în flăcări în întregime, după care luau saramură din izvor şi o lăsau să picure în grămada arzândă. După răcirea lemnului sarea era scoasă prin lovire şi împachetată în saci, fiind utilizată atât pentru consumul uman cât şi în hrana animalelor. Această modalitate de obţinere a sării recristalizate este posibil să fi fost folosită de locuitorii zonei pe întreg parcursul Evului Mediu.

În anul 1775, când nord-vestul Moldovei intră în administraţia Imperiului Austro Ungar, Curtea imperială de la Viena, prin Administraţia militară a Bucovinei decide luarea unor măsuri privind asigurarea locuitorilor noii provincii cu sare alimentară. Spre sfârşitul anului 1783, din ordinul Cămării aulice - Secţia monede şi mine, o comisie condusă de consilierul aulic Thadeus Peithner von Lichtenfels a prospectat toate izvoarele sărate din Bucovina. Fiind analizate poziţia lor geografică, distanţele la aşezările umane, salinitatea acestora, s-a indicat posibilitatea ca prin forări de puţuri şi prin galerii de suprafaţă să fie descoperit un zăcământ de sare gemă în apropiere de localitatea Solca.

Un an mai târziu s-a efectuat prima prospectare la Slatina Dealul, în apropiere de Solca, unde au fost instalate două cazane evaporatoare, urmând ca în vara anului 1785 să fie construit un cazan de evaporare la izvorul de la Pârteşti.

Extracţia sării gemă s-a efectuat la început pentru vânzarea sării bulgări şi partea măruntă pentru dizolvare la suprafaţă în bazine amenajate.

Ulterior s-au executat în subteran bazine mari din lemn şi dizolvarea sării excavate se producea la nivelul orizontului III. În paralel s-a trecut la dizolvare statică în bazine săpate în sare amplasate între orizonturile I şi III. Începând cu anul 1956 exploatarea sării se face prin sonde amplasate în subteran, prin metoda dizolvării cinetice în trepte mici (cu ridicări continue). Transportul producţiei din subteran s-a făcut la început cu burduf din piele de bivol pentru sarea gemă şi din piele de căprioară pentru saramura din infiltraţii, trase la suprafaţă cu crivacul. Ulterior s-a amenajat puţul de extracţie cu o pompă acţionată cu aburi de 6 CP.S-a amenajat instalaţia de extracţie cu colivii pentru transport cu vagoneţi ai sării gemă şi pompe amplasate în subteran pentru transportul saramurii.

În anul 2003, printr-un program de “Închidere şi ecologizare a minei Cacica”, aprobat şi subvenţionat de Guvernul României, s-a trecut la demolarea, curăţarea şi ecologizarea vechii platforme de preparare a sării recristalizate din incinta minieră.

Citeşte şi:

Ofiţer acuzat de fals în declaraţii, numit şef la IPJ Suceava în locul poliţistului trimis în judecată pentru abuz în serviciu

VIDEO Flagrant spectaculos cu focuri de armă şi cuie pentru pneuri lângă graniţă. Traficanţii de ţigări erau ajutaţi chiar de un poliţist de frontieră

Ponta, în pelerinaj la Putna şi Cacica, a fost întâmpinat cu "Bine ai venit, Măria Ta!"

FOTO Locomotivă din tezaurul naţional, furată pe bucăţi de hoţii de fier vechi

FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea

Salina Cacica. FOTO: salrom.ro

Imagini din aceeasi galerie
  • Salina Cacica. FOTO: salrom.ro
  • Terenul de sport. FOTO: infoturism-moldova.ro
  • Salina Cacica. FOTO: infoturism-moldova.ro
  • Sala Balului. FOTO: 
  • Salina Cacica. FOTO: webgarden.ro
  • Floare de mină. FOTO: evelina 1704-blogspot.com
  • Capela Sfanta Varvara.
  • Gara Cacica. FOTO: wikipedia
  • Capela Sfânta Varvara. FOTO: bucovina-net.ro
  • Lacul sărat. FOTO: wikipedia
  • Salina Cacica. FOTO: infoturism-moldova.ro
  • Sala de sport. FOTO: infoturism-moldova.ro
  • Biserica catolică din Cacica. 
  • Basilica catolică din Cacica. FOTO: infoturism.ro
  • Lacul sărat. FOTO: turismistoric.ro
  • Sanctuarul Marian
  • Mina Cacica. FOTO: salrom.ro
  • Salina Cacica. FOTO: salrom.ro
  • Galerii din mina Cacica. FOTO: salrom.ro
  • Balconul din Sala Balului. FOTO: salrom.ro
  • Expoziţie în mina Cacica. FOTO: salrom.ro
  • Intrarea în mina Cacica. FOTO: salrom.ro
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: