Declaraţiile belicoase ale ÎPS Pimen: „Resursele ţării au fost vândute la străini de trădători din sânul nostru“
0De Ziua Bucovinei, ÎPS Pimen a atacat problema restituirii pădurilor către Fondul Bisericesc, după ce procesul ce viza retrocedarea a 166.000 de hectare de pădure şi care s-a întins pe ani întregi a fost câştigat de Romsilva. El a spus că a fost la Curtea Constituţională şi a arătat că biserica a fost întotdeauna proprietarul acelor păduri, însă procurorii au susţinut că acestea nu a fost niciodată în proprietatea bisericii.
ÎPS Pimen a ţintut să atragă atenţia şi asupra faptului că resursele ţării au fost vândute la străini de către trădători din „sânul nostru”, iar acum românilor le-a rămas doar ce trece printre degete. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a explicat că Bucovina este o provincie unică în Europa, cu valori de patrimoniu ce nu se găsesc nicăieri în lume.
„Virtutea este rezultatul unor eforturi pentru a învinge ceea ce e răul. Si răul înlocuit cu ceea ce este bine. Nu putem avea viitor fără a cunoaşte şi a cinsti trecutul, a spus Regele Mihai în faţa Parlamentului ţării noastre. Se cade să ne aplecăm mai mult asupra istoriei poporului nostru şi a Bucovinei. În Parlamentul vienez era şi Eudoxiu Hurmuzachi şi a avut curajul şi demnitatea de român să spună împăratului că românii sunt nedreptăţiţi privind administrarea Fondului Bisericesc. Acesta e român bucovinean.
Acum câteva săptămâni am fost la Curtea Constituţională, unde am arătat că am fost întotdeauna proprietari ai Fondului, iar un procuror a spus că niciodată nu am fost. Deci, avem de luptat de aici pentru a trăi prin unire ca cetăţeni ai acestui pământ. Dumneavoastră veţi hotărî. Vârsta mea e la stadiul de încheiere a socotelilor. Oricum, poporul de aici iubeşte ţara şi este credincios. Cultura consumă bunurile materiale şi nu produce bunuri materiale.
Eu ca venetic cunosc foarte bine sufletul acestui popor din Bucovina. Cui să vândă produsele muncii lor bucovinenii şi pe cât? Pe preţ de pomană? Ca să poată şi ei la rândul lor ajuta cultura. Resursele ţării au fost vândute la străini de trădători din sânul nostru. Veniturile uriaşe acolo merg, în afara ţării. La noi rămâne ce trece printre degete”, a transmis ÎPS Pimen.
84 de excepţii de neconstituţionalitate depuse de-a valma de şeful Bisericii
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Arhiepiscopul Pimen, şi Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), de asemenea reprezentat prin Arhiepiscopul Pimen, au reclamat la Curtea Constituţională a României nu mai puţin de 84 de excepţii de neconstituţionalitate vizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi ale art. 1202 din Codul Civil din 1864 şi art. 328 alin.(2) din Codul de procedură civilă.
„În măsura în care sunt excluse de la restituire proprietăţile fundaţionale ale cultelor religioase şi, de asemenea, în măsura în care registrele de carte funciară şi extrasele de carte funciară nu constituie acte doveditoare suficiente pentru admiterea cererii de restituire, iar cererile depuse prin centrul eparhial şi de cult nu permit restituirea proprietăţilor fundaţionale”, se arată într-o excepţie de neconstituţionalitate ce vizează articolul 4 din OUG 94/2000.
Prin cele 84 de dosare depuse la Curtea Constituţională privind excepţii de neconstituţionalitate invocate de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, amândouă reprezentate de ÎPS Pimen Suceveanul, în contradictoriu cu Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, se încearcă recuperarea celor peste 160.000 de hectare de pădure revendicate de FBORB.
ÎPS Pimen a cerut acum mai bine de un an anulare deciziei luate în dosarul Fondului Bisericesc
La jumătatea lunii ianuarie a anului 2015, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), reprezentată legal prin ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a depus o cerere de Contestaţie în Anulare, împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de menţinere ca definitivă a soluţiei date de Curtea de Apel Cluj prin care pădurile revendicate de FBORB rămân în proprietatea statului.
În cererea depusă pe data de 15 ianuarie 2015, la Curtea Supremă, semnată de ÎPS Pimen, se cerea să se anuleze decizia din 27 noiembrie 2014 a ÎCCJ şi să dispună rejudecarea recursului promovat împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj, din 13 noiembrie 2013, dar şi asupra unor încheieri pronunţate în iunie, septembrie şi noiembrie 2012, toate nefavorabile FBORB.
Acestea au venit după o lungă suită de soluţii câştigătoare la alte instanţe din Suceava şi Timişoara în favoarea fundaţiei care a cerut iniţial să fie reîmproprietărită cu 192.000 de hectare de pădure, cu logistica aferentă şi care a aceptat în cele din urmă 166.000 de hectare în aceleaşi condiţii, în judeţul Suceava – terenuri, drumuri forestiere, cantoane silvice şi alte dotări gestionate acum de Direcţia Silvică Suceava – Regia Naţională a Pădurilor, ca reprezentant al Statului Român.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins la data de 27 noiembrie 2014 în mod irevocabil, ca nefondat, recursul declarat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei – Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, împotriva încheierilor pronunţate în 21 iunie 2012, 11 septembrie 2012 şi 17 septembrie 2012 ale Curţii de Apel Cluj, respingând ca nefondate şi recursurile înaintate de RNP Romsilva – Direcţia Silvică Suceava şi de către intervenienta Fundaţia Pro Fond Bis 1946 Semper, împotriva aceleiaşi decizii ale instanţei clujene. S-a respins, de asemenea, acordarea cheltuielilor de judecată pentru o persoană intervenientă.
Decizia a fost irevocabilă, astfel încât, de acum încolo, s-a apreciat că pădurile din judeţul Suceava revendicate de FBORB vor rămâne în proprietatea statului român şi vor fi administrate de Direcţia Silvică Suceava.
După un proces ce a durat 14 ani, iniţiat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut, printr-un proces de revendicare imobiliară deschis iniţial la Tribunalul Suceava, strămutat apoi la Timişoara, trimis în apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dus spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj şi revenit la Curtea Supremă, sentinţa finală nu a fost favorabilă iniţiatorilor acestui proces de retrocedare, cel mai important pentru judeţul Suceava şi, foarte probabil, unul dintre cele mai importante din ţară, în domeniul restituirilor imobiliare.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
