Curiozităţi despre Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc

Curiozităţi despre Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc

Curiozităţi despre Mănăstirea Putna. FOTO: Arhivă Adevărul

Mănăstirea Putna este cel mai important lăcaş de cult ridicat de domnitorul moldovean Ştefan cel Mare. Chiar dacă este cunoscută în întreaga ţară, despre mănăstire nu se ştiu unele detalii, aşa că vom prezenta în continuare câteva curiozităţi despre Mănăstirea Putna.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mănăstirea Putna, situată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare, care a fost concepută pentru a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa.

Conform vechilor cronici moldoveneşti, zidirea bisericii Mănăstirii Putna a început pe 10 iunie 1466 şi s-a sfârşit în anul 1469, sfinţirea bisericii având loc anul următor, în data de 3 septembrie. Cronicarul Ion Neculce a povestit felul în care a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea:"Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu".

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. El a fost urmat la tron de fiul său Bogdan, cunoscut sub numele lui Bogdan cel Orb.

Curiozităţi despre Mănăstirea Putna. A rezistat la incendii, năvăliri sau ocupaţii străine

Pe 15 martie 1484, un incendiu puternic izbucnit în interiorul mănăstirii, distrugând chiliile şi afecând parţial biserica. Ştefan cel Mare a poruncit atunci restaurarea bisericii şi pictarea ei, atât în interior, cât şi în exterior.
În anul 1653, biserica Mănăstirii Putna este distrusă de oştile lui Timuş Hmelniţki. Domnitorul Vasile Lupu a început refacerea bisericii în anul 1653, lucrările fiind continuate de voievozii Gheorghe Ştefan şi Eustatie Dabija şi finalizate în 1662.

În perioada în care Bucovina a fost ocupată de imperiul habsburgic (1774−1918), biserica Mănăstirii Putna a suferit mai multe modificări, între anii 1901 - 1902, ea fiind restaurată de arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer.

Curiozităţi despre Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc

Turnul Tezaurului este singura clădire a mănăstirii care a rămas neschimbată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Aici erau ascunse în urmă cu cinci veacuri obiectele valoroase ale mănăstirii. În interiorul Mănăstirii Putna se mai află Turnul Clopotniţei şi Turnul lui Eminescu, nume date clădirii în care, în anul 1871, cel mai mare poet român a înnoptat mai multe nopţi. Eminescu este cel care a supranumit Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc.

Aici sunt înmormântaţi: Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa - ultima soţie a domintorului, Maria de Mangop - a doua soţie a domintorului, Bogdan cel Orb - fiul domintorului şi alţi urmaşi ai săi până la Petru Rareş.
În 1966, la recomandarea UNESCO, cei 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna au fost sărbătoriţi pe plan mondial.

Alte ştiri pe această temă:

Misterele porţilor energetice din Retezat, Sarmizegetusa Regia şi Prislop, locurile unde „cerurile se deschid” de Sânziene

Curiozităţi despre Parcul Cişmigiu: lucruri mai puţin cunoscute despre cel mai vechi parc al Capitalei

Legenda Meşterului Manole, zugrăvită în Reşedinţa Regală Curtea de Argeş. Cum au ajuns vechile fresce ale Mănăstirii Argeşului în palat

 

Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org

Imagini din aceeasi galerie
  • Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Putna. FOTO: wikipedia.org
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările