Cum este tratată ecologic „cicatricea“ din Parcul Naţional Călimani: „Cariera de sulf şi depozitele de steril încă sunt o ameninţare“
0Parcul Naţional Călimani este o arie protejată, situată în partea central – nordică a României, ce se întinde pe teritoriul administrativ al judeţelor Suceava, Mureş, Harghita şi Bistriţa – Năsăud. Din nefericire, exploataţia de sulf care a funcţionat între 1969 şi 1997 a afectat sute de hectare de vegetaţie pe care autorităţile se chinuie să le ecologizeze.
Iniţiativa înfiinţării în Munţii Călimani a unui parc a venit în cursul anului 1975 din partea Centrului de Cercetări Biologice Cluj. Un an mai târziu, Inspectoratul Silvic Judeţan Suceava, împreună cu Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii, a realizat un studiu vizând construirea unuia dintre cele mai frumoase parcuri din ţara noastră. Parcul din Munţii Călimani a devenit oficial parc naţional protejat în urma Legii nr.5/2000 şi a HG nr. 230/2003.
Parcul Naţional Călimani a prins viaţă de a dorinţa de se conserva flora şi fauna extrem de diversificată, precum şi pentru a se menţine cadrul natural şi habitatele naturale şi are o suprafaţă totală de 24.566 de hectare şi are în componenţa sa rezervaţiile naturale 12 Apostoli, Jnepenişul cu Pinus cembra – Călimani şi Lacul Iezer.
Legenda spune că în Munţii Călimani este ascunsă comoara haiducului Pintea. Pe lângă acesta, de-a lungul timpului, în aceşti munţi s-au mai ascuns şi alţi haiduci precum Pleşca, Miu sau Haralambie Niculiţă. Iubitorii de aventuri colindă crestele munţilor în speranţa de a găsi peşterile în care haiducii şi-au ascuns comorile. Palma lui Pintea chiar poate fi văzută impregnată în stâncă la Apa Rece, în apropiere de izvorul ce poartă numele haiducului.
Munţii Călimani sunt de origine vulcanică. Călimanii reprezintă cel mai mare crater vulcanic din ţara noastră, stins astăzi, cu un diametru de 10 kilometri. Cele trei rezervaţii ale Parcului Naţional Călimani sunt: Rezervaţia ştiinţifică de Jnepeniş, ce conţine zâmbru, un arbore conifer specific zonelor montane, copac ce poate fi întâlnit în ţara noastră doar în această arie, iar în Europa este foarte rar întâlnit; Rezervaţia Lacul Iezer unde cresc bujorul de munte, piciorul cocoşului, cimbrişorul de munte, garofiţa alpină, precum şi alte plante extrem de rare; Rezervaţia geologică „12 Apostoli“ este formată din mai multe stânci ce au fost sculptate de-a lungul timpului de vânt. Acolo pot fi văzute mai multe stânci ce seamănă cu un moş, un urs sau o femeie ce pare a proveni din Egiptul antic.
Din nefericire, chiar în mijlocul Parcului Naţional şi în inima Munţilor Călimani, comuniştii au deschis, în cursul anului 1969, exploatarea de sulf din Călimani, care a funcţionat până în 1997. În perioada de maximă dezvoltare la mina de sulf din Munţii Călimani lucrau peste 6.000 de angajaţi în două schimburi. Exploatarea de sulf a fost amenajată în vârf de munte, astfel că oamenii erau nevoiţi să facă naveta pentru a ajunge acolo. Pentru a-i scuti de aceste drumuri zilnice, comuniştii au construit mai multe blocuri în apropierea minei, clădiri ce, între timp, au fost demolate şi nu mai există în prezent. Mina a fost vizitată în mai multe rânduri de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, care avea amenajată o casă de vacanţă la câteva sute de metri de exploatarea de sulf din Munţii Călimani.
Acte falsificate pentru a menţine exploatarea
Mina de sulf a fost închisă în cursul anului 1997, în urma unei hotărâri de Guvern, când s-a descoperit că se investea de trei ori mai mulţi bani decât se obţineau din valorificarea sulfului exploatat. Autorităţile au stabilit că exploatarea a funcţionat timp de aproape 30 de ani de zile pentru că administratorii minei, din perioada comunistă, au falsificat cifrele ce vizau producţia obţinută.
„Prin hotărârea Guvernului 644 din 2007 s-a decis ecologizarea întregului perimetru pe care se întinde exploatarea minieră de sulf din Parcul Naţional Călimani. Acest perimetru minier se găseşte în partea centrală a Parcului Naţional Călimani. Pentru a se face aceste lucrări s-a obţinut un acord de mediu ce s-a obţinut în 2006 şi s-a revizuit în 2010. Lucrările de ecologizare şi de stabilizare a haldelor, prima dată a fost contractată o firmă germană, care nu a respectat proiectul privind închiderea acestui perimetru şi ecologizarea lui, motiv pentru care s-a reziliat contractul cu acea firmă“, a declarat Vasile Oşean, directorul APM Suceava.
Activitatea minieră de la cariera de sulf din Munţii Călimani a avut un impact extrem de negativ asupra a peste 300 de hectare de vegetaţie şi substrat, care a fost decopertat în proporţie de 100% şi asupra habitatelor din jur.
„Cariera de sulf şi depozitele de steril încă sunt o ameninţare pentru toate speciile de mamifere, atât din parc cât şi din afara acestuia. Această ameninţare este reprezentată de poluarea solului, a apelor ce străbat această zonă, cât şi a distrugerii vegetaţiei. Perimetrul minier din fosta carieră de sulf, manifestă în continuare o presiune asupra apelor de suprafaţă care au bazinul de recepţie în zona carierei. Chiar dacă în prezent mina este închisă, activităţile de exploatare fiind încheiate începând cu anul 1997, zona este puternic afectată de acţiunile întreprinse în urmă cu 30 de ani. În zona fostei cariere se pune problema poluării solului, a apelor ce izvorăsc din această zonă dar şi a distrugerii vegetaţiei pe arii însemnate. Depozitele de steril se întind pe aproximativ 180 – 200 de hectare, porţiune reprezentată de soluri puternic afectate, erodate, poluate, infertile, în mare parte despădurite. Apele care izvorasc din acest perimetru sunt lipsite de viaţă“, se arată într-un raport al Ministerului Mediului.
În ultimii ani, administratorii Parcului Naţional Călimani au desfăşurat ample acţiuni de reîmpădurire a zonelor în care a funcţionat mina de sulf. Procesul este unul destul de complex, însă reprezentanţii parcului au încredere că vegetaţia va repune stăpânire pe munte, mai devreme sau târziu.
O zonă cu potenţial turistic deosebit
În afara rezervaţiilor din Parcul Naţional Călimani, turiştii mai pot vizita Cascada Tihu, care se află pe teritoriul administrativ al judeţului Suceava la circa 500 de metri de la confluenţa pârâurilor Tihu şi Umed. Cascada are o înălţime de aproximativ opt metri şi reprezintă un punct de atracţie deosebit. Lacul Iezer se află la poalele Vârfului Răchitiş şi se întinde pe o suprafaţă de 322 de hectare, reprezentând un lac de baraj natural. O creastă cu relief alpin total deosebită în comparaţie cu restul lanţului vulcanic este partea cea mai înaltă şi spectaculoasă a Munţilor Călimani cu vârfurile Pietrosul (2.100 de metri) şi Negoiu Unguresc (2.081 de metri).
În Parcul Naţional Călimani există trei trasee turistice extrem de interesante. Traseul 1 – Gura Haitii – Pietrele Roşii – Dornişoara – este unul mai uşor, în timp ce Traseele 2 şi 3, respectiv sat Gura Haitii – Poiana Izvoarelor – Vârful Pietrosu Călimani – Vârful Reţitiş – Vârful Iezerul Călimanilor – Pasul Păltiniiş şi sat Neagra Şarului – Vârful 12 Apostoli – Poiana Izvoarelor – Vârful Reţitiş – Vârful Iezerul Călimanilor – sat Neagra Şarului, sunt mult mai dificile. Turiştii ce vor să parcurgă pe picioarele lor aceste trasee trebuie să se echipeze corespunzător şi să nu plece singuri la drum. Traseele sunt semnalizate corespunzător şi vara, când vremea este bună, vârfurile din Munţii Călimani sunt escaladate de iubitorii de munte.
Unicitatea Parcului Naţional Călimani este conferită de peisajele superbe, formaţiunile stâncoase din Rezervaţia „12 Apostoli“, pădurile întinse, flora cu peste 800 de specii de plante şi fauna formată din urşi, lupi, râşi, cerbi şi peste 100 de specii de păsări.
Alte ştiri pe această temă:
VIDEO Imagini inedite din Parcul Natural Apuseni: cerbi care se hrănesc într-o poiană din pădure
Se încarcă comentariile...
