Cine este Karl Romstorfer, austriacul cu inimă de român care a salvat Cetatea lui Ştefan cel Mare

Cetatea Sucevei

Cu 15 ani înainte ca românii să comemoreze patru veacuri de la moartea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt al Moldovei, austriecii l-au trimis în Bucovina pe arhitectul vienez Karl Adolf Romstorfer, pentru a stabili costurile de restaurare a Cetăţii Sucevei.

Scriitorul sucevean Ion Drăguşanul a scris pe blogul personal că austriacul Karl Adolf Romstorfer a sosit în Bucovina cu 15 ani înainte de împlinirea a patru veacuri de la moartea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, pentru a cerceta ruinele unor monumente emblematice pentru istoria Moldovei: Cetatea Sucevei şi bisericile Mirăuţi şi Putna. Arhitectul vienez a făcut planşe şi schiţe pe care le-a publicat pentru a atrage fondurile necesare lucrărilor de restaurare sau conservare.

„Studiile menite să atragă o simpatie eficientă şi efectivă faţă de patrimoniul medieval moldovenesc din Bucovina apăreau sub titlul „Die Kirchenbauten in der Bukowina” şi erau semnate „Romstorfer, Karl A., Conservator”. Atât. Simplu. Eficient, pentru că, în mai puţin de un deceniu, bravul arhitect vienez, căruia românimea patriotardă îi tot întoarce spatele, ne-a oferit tot ceea ce mai avem şi cu care ne fălim româneşte, fără habar de merite şi de recunoştinţă”, a arătat scriitorul Ion Drăguşanul.

În enciclopedia Bucovinei se arată că Romstorfer s-a ocupat de restaurarea Cetăţilor Suceava şi Şcheia şi a bisericilor Mirăuţi, Putna, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, ”Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” şi ”Sfântul Gheorghe” de la Bosanci.

În Enciclopedia Bucovinei se arată că Karl Romstorfer este considerat unul dintre salvatorii monumentelor istorice din Bucovina.

„Inspector pentru şcolile publice din imperiul austro-ungar, este trimis în Bucovina, unde ajunge director al Şcolii Profesionale din Cernăuţi. În 1904 părăseşte Bucovina, mutându-se la Salzburg, ca director la şcoala de meserii. Este considerat unul dintre salvatorii monumentelor istorice ale Bucovinei, contribuind la restaurarea bisericilor şi mănăstirilor. A sprijinit iniţiativa de creare a Muzeului Ţării Bucovinei din Cernăuţi (1893) şi a Muzeului Orăşenesc Suceava (1900).(...) L-a sprijinit pe Josef Szombathy în timpul cercetărilor sale din Bucovina din anii 1893 şi 1894, inclusiv la săpăturile din staţiunile de la Şipeniţ, Hliboca şi Hliniţa. În perioada 1895-1904 a efectuat ample lucrări de decopertare de sub moloz a Cetăţii de Scaun a Sucevei”, se arată în sursa menţiontă.