Cetatea lui Ştefan, readusă la viaţă cu 14 milioane de euro

Edilii vor să dezvolte turismul în zona Bucovinei. Şi alte oraşe din judeţ, printre care Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Vatra Dornei, vor primi bani de la stat. 

Turiştii care vor călca plaiurile Bucovinei, peste cinci ani, vor avea surpriza plăcută de a vedea Cetatea lui Ştefan aşa cum a fost în urmă cu 500 de ani. Reconstituirea se va face până la acoperiş, întocmai după modelul arhitectonic din timpul vieţii domnitorului.

Cetatea de Scaun este cel mai mare proiect turistic din istoria oraşului Suceava, iar contractul de finanţare a fost semnat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Judeţean. Suma alocată este de 52 de milioane de lei, apoximativ 14 milioane de euro.

„Mecca turiştilor“

Proiectul a fost promovat prin Programul Operaţional Regional de către Consiliul Judeţean şi Primăria Sucevei, iar din valoarea totală 11 milioane de euro sunt bani nerambursabili, ceea ce salvează bugetul local. „Schiţa este făcută. Se vor consolida zidurile, se vor reface şi amenaja căile de acces. Sunt prevăzute şi lucrări pentru iluminatul interior şi exterior. Menţionez că Moldova a fost prima regiune la depunerea de proiecte pentru fonduri europene“, a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean.

Acesta speră ca Cetatea lui Ştefan cel Mare să devină un fel de „Mecca a turiştilor“ în România deoarece este un monument cu o istorie aparte. Conform proiectului, lucrările se vor termina în 2015. Ultimele lucrări se vor facela pivniţă, camera de gardă, temniţe, bucătărie, sala tronului şi sala unde se ruga Ştefan cel Mare înainte de bătălii.

„La intrare va fi organizat un minimuzeu, unde se vor vinde şi biletele. În rest, vor fi amenajate doar câteva camere, în special capela. Dormitoarele erau sus şi nu ştie nimeni cum arătau, de aceea nu au cum să fie reconstruite. Dacă le-am face după capul nostru, nu ar mai fi Cetatea lui Ştefan“, a explicat Constantin Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina.

Icoana pictată pe unul dintre pereţi va fi restaurată, iar întreaga cetate îşi va recăpăta aura de poveste, pierdută în istorie. Nici şanţul de apărare nu va scăpa de hârleţele muncitorilor deoarece se doreşte imitarea cât mai exactă a acelor timpuri.
Ineditul îl constituie sala în care va avea loc un spectacol de sunete şi imagine pentru turişti, cu povestea Cetăţii şi întâmplări din viaţa celui care a ctitorit-o.

Constantin Ursu speră ca acest lucru să atragă mult mai mulţi vizitatori şi să facă plimbarea prin casa domnitorului român mult mai plăcută. În planul proiectului sunt incluse şi suprafeţele ce se doresc a fi recuperate, în special cele de la demisol şi parter, îngropate în timp. De asemenea se va construi un sistem vertical de drenare a apelor.