Cele mai mari trădări îndreptate contra conducătorilor neamului: cum au fost asasinaţi Burebista, Bogdan al II-lea, Vlad Ţepeş sau Radu de la Afumaţi
0Unii dintre conducătorii din spaţiul carpato-danubiano-pontic au avut un sfârşit tragic, fiind asasinaţi în urma unor trădări puse la cale de către persoane de încredere. Mihai Viteazul şi Vlad Ţepeş sunt cei mai cunoscuţi voievozi ce au fost omorâţi, după ce au fost trădaţi de apropiaţi.
Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.) a condus statul dac în secolul I î.Hr., perioadă în care statul dac reprezenta una dintre cele mai mari puteri din Europa, teritoriul său întindându-se între Alpii nordici, Munţii Balcani, Marea Neagră şi Nistru.
„Ajuns în fruntea neamului său care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungând să fie temut chiar şi de romani”, a arătat istoricul grec Strabon.
De puterea statului dac condus de Burebista a ajuns să se teamă până şi împăratul roman Cezar, care la jumătatea secolului I î.Hr. pregătea un război împotriva regelui dac. Acest război nu a mai avut loc deoarece împăratul Cezar a murit asasinat, în urma unui complot, iar la scurt timp distanţă şi-a pierdut viaţa şi Burebista, fiind omorât tot în urma unui complot pus la cale de nobilii daci.
„Burebista a fost răsturnat în urma unui complot pus la cale împotriva lui de o mână de oameni, mai înainte ca romanii să trimită împotrivă-i o expediţie. Urmaşii lui s-au dezbinat, dezmembrând ţara în mai multe regiuni. Chiar şi acum, când Caesar Augustus a trimis oştire împotriva lor, ei se aflau împărţiţi în cinci regiuni, mai înainte erau în patru. Negreşit aceste diviziuni teritoriale se fac după împrejurări şi apar când într-un fel, când într-altul”, a mai consemnat Strabon.
Bogdan al II-lea (1449 – 1451) a fost domnitor al Moldovei între 1449 şi 1451, fiind cunoscut ca şi fiul nelegitim al lui Alexandru cel Bun, însă el va rămâne o persoană marcată în istoria României, dar mai ales a Moldovei, nu prin acest fapt, ci pentru că este tatăl marelui voievod Ştefan cel Mare. Bogdan al II-lea a ajuns pe tronul Moldovei după ce a reuşit să-l alunge pe Alexandru al II-lea.
Sfârşitul domniei lui Bogdan al II-lea este unul tragic, el fiind decapitat chiar de fratele său vitreg Petru Aron. Omorârea lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, a avut loc în toamna anului 1451, în satul Reuseni, din judeţul Suceava, unde domnitorul participa la nunta fiicei uni boier. Bogdan al II-lea l-a luat cu el pe fiul său Ştefan, care era în vârstă de doar 14 ani, la acea vreme.
„Vodă încercă să se apere, ridicând un scaun cu mâna stângă şi apucând jungherul de la brâu cu dreapta. Dar se pomeni în cârcă lovit de o greutate uriaşă – un buzdugan venit prin fereastra deschisă din spate. Bogdan – vodă ameţi, o tulburare îi împăienjeni vederea, iar scaunul şi paloşul îi scăpară din mâini. Căzu în genunchi. Un val de sânge îl podidi pe nas şi pe gură. Spătăriţa slobozi un ţipăt şi se apucă fără ştire cu mâinile de păr”, povesteşte scriitorul Mihail Drumeş, în cartea sa, „Povestea neamului românesc de la început şi până în zilele noastre. Pagini din Trecut“, scena în care Bogdan al II-lea este atacat de fratele său Petru Aron la nunta de la Reuseni.
Vlad Ţepeş (1431 – 1476) a fost domnitorul Ţării Româneşti în mai multe rânduri, în anii 1448, 1456 – 1462 şi 1476. Cunoscut peste hotare ca şi Dracula, Vlad Ţepeş este poate cel mai cunoscut domnitor român. Numele Ţepeş provine de la pedeapsa preferată a voievodului muntean, care îi trăgea în ţeapă pe cei ce dorea să-i pedeapsească.
Vlad Ţepeş a fost asasinat în anul 1476. FOTO Adevărul
Vlad Ţepeş a avut un sfârşit brutal, el fiind asasinat pe un deal din apropiere de Bucureşti. Versiunile cu privire la moartea sa sunt multe, însă cert este că în luna decembrie 1476, domnitorul era pe cale să învingă oastea turcească, însă a fost omorât chiar pe dealul de unde îşi conducea armata. După ce a fost ucis, Vlad Ţepeş a fost decapitat, iar capul său a ajuns la sultanul turc, care l-a aşezat într-o ţeapă.
Nu se ştie cu exactitate cine a fost asasinul lui Vlad Ţepeş, cronicarii vremii având mai multe ipoteze, cum că voievodul ar fi fost omorât ba de un boier nemulţumit, ba de un turc infiltrat în armata munteană, ba că ar fi fost confundat cu un turc şi asasinat.
„Trăia în Ţara Românească şi au venit asupra ţării lui turcii şi au început să jefuiască. I-a atacat şi turcii au început să fugă. Oastea lui Vlad Ţepeş a început să-i taie fără milă şi i-a gonit, iar Ţepeş, de bucurie, s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe turci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui şi s-a travestit ca turc. Apropiaţii lui l-au socotit drept turc. Şi l-a lovit unul cu lancea. El, văzând că este omorât de către ai săi, îndată a omorât cu sabia pe cinci dintre ucigaşii săi. Pe el însă l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât”, a arătat cuviosul Eufrosin.
Radu de la Afumaţi (1522 – 1529) a urcat pe tronul Ţării Româneşti de patru ori între 1522 şi 1529. Domnitorul muntean a fost căsătorit cu fiica lui Neagoe Basarab, unul dintre cei mai importanţi voievozi pe care i-a avut de-a lungul timpului Ţara Românească. Pentru a deveni conducătorul ţării, Radu de la Afumaţi a dus mai multe bătălii cu Vladislav al III-lea, care era însă susţinut de turci.
Voievodul Ţării Româneşti ar fi putut avea o domnie lungă, dacă o parte dintre boieri nu deveneau nemulţumiţi de influenţa tot mai mare pe care o căpăta familia Craioveştilor. La începutul anului 1529, o grupare de boieri, condusă de vornicul Neagoe şi postelnicul Drăgan, a organizat un complot împotriva lui Radu de la Afumaţi. Acesta a fost nevoit să fugă, însă a fost prins de boieri, în apropiere de Râmnicu Vâlcea, asasinându-l pe domnitor în interiorul bisericii de pe dealul Cetăţuii, chiar sub ochii preotului. În aceeaşi zi fatidică de 2 ianuarie 1529, este omorât şi Vlad, fiul lui Radu de la Afumaţi.
„Radu ar fi putut domni vreme îndelungată dacă nu cădea victimă unui complot ticălos. Spre sfârşitul anului 1528, o sumă de boieri, nemulţumiţi probabil de influenţa puternicei familii de peste Olt, se ridică împotriva domnului. Acesta, surprins, neavând la îndemână oastea spre a li se opune, e nevoit să fugă. Pe drum, însă, boierii îl ajung la Râmnicu Vâlcea şi, nerespectând nici lăcaşul dumnezeiesc în care Radu se refugiase, îl ucid în bisericuţa de pe dealul Cetăţuii, sub ochii îngroziţi ai preotului. S-a întâmplat aceasta mizerabilă crimă – unică prin împrejurările ei în istoria noastră – în ziua de 2 ianuarie 1529; ea pune în lumina cea mai urâtă boierimea munteană din acea vreme”, aşa a descris istoricul Constantin Giurescu complotul în urma căruia Radu de la Afumaţi a fost asasinat.
Mihai Viteazul (1558 - 1601) a fost conducătorul Ţării Româneşti între 1593 şi 1600, fiind totodată şi primul domnitor român ce a reuşit unirea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Moldova, în anul 1600. Puterile vecine nu vedeau cu ochi buni unirea înfăptuită de Mihai Viteazul. Habsburgii, polonezii şi turcii nu doreau să renunţe la Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, teritorii aflate în sfera lor de influenţă. Toate acestea şi conflictele interne au dus la destrămarea unirii.
Mihai Viteazul a cerut ajutorul regelui ungar Rudolf al II-lea. Domnitorul român, împreună cu generalul Basta, a început o campanie militară, reuşind să-l îndepărteze de la conducerea Transilvaniei pe Sigismund Bathory, precum şi pe Simion Movilă de pe tronul Ţării Româneşti. Cum se întrevenea o nouă unire, ce nu era pe plac lui Rudolf al II-lea, acesta a ordonat asasinarea lui Mihai Viteazul, care este ucis de la generalul Gheorghe Basta, la data de 19 august 1601, la Turda.
„La Turda, Mihai hotărî să-şi despartă armată de aceea a lui Basta; voia să plece mai degrabă la Făgăraş, spre a-şi vedea soţia şi copiii. Această despărţire însemna însă pentru domnul nostru libertatea de iniţiativă. Basta, care ştia că imperialilor le convenea mai mult o stăpânire directă asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei personalităţi atât de puternice, deci greu de mâniat, cum era aceea a lui Mihai, se hotărî să împiedice – prin orice mijloace – o asemenea libertate. În zorii zilei când voievodul trebuia să plece spre Făgăraş, la 9/19 august 1601, el trimise un detaşament de trei sute de germani şi valoni, aceştia din urmă comandaţi de ofiţerii Jacques Beauri şi Mortague. Aveau ordin să-l aresteze pe Mihai, iar dacă se opune, să-l ucidă. Aşa se şi întâmplă. Intrând în cortul domnului, Beauri îi spuse: <<eşti prins>>. Mihai rosti un singur cuvânt: <<ba>>, şi dădu să pună mâna pe sabie. În aceeaşi clipă însă, un valon îl împuşcă, un al doilea îi străpunse pieptul, alţii îl loviră cu halebardele”, aşa a povestit istoricul Constantin Giurescu episodul asasinării lui Mihai Viteazul.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
