Cât de autentică a fost scrisoarea prin care Mihai Viteazul îi jura credinţă sultanului turc: „Vreau să le închin cinstitului Împărat şi Domniei Tale“

Cât de autentică a fost scrisoarea prin care Mihai Viteazul îi jura credinţă sultanului turc: „Vreau să le închin cinstitului Împărat şi Domniei Tale“

Domnitorul Mihai Viteazul. FOTO www.timpul.md

Istoricul sârb Alekso Ivic a făcut publică o scrisoare în care Mihai Viteazul îi jura credinţă sultanului turc Mehmed al III-lea. Marele istoric Nicolae Iorga a pus la îndoială autenticitatea scrisorii, aducând argumente conform căruia actul ar fi un fals.

Mihai Viteazul (1558 - 1601) a fost primul domnitor român ce a reuşit să unească toate cele trei ţări române. Acesta a avut un sfârşit tragic fiind omorât în urma unui complot pus la cale de generalul Giorgio Basta. Împăratul habsburgic Rudolf al II-lea este convins de apropiaţii săi că Mihai Viteazul avea să-l trădeze, pregătind o alianţă cu turcii.

În anul 1927, istoricul sârb Alekso Ivic a prezentat o scrisoare transmisă de Mihai Viteazul sultanului turc Mehmed al III-lea, prin care domnitorul român i-ar fi promis acestuia că îi va închina ţările române, dacă îi va acorda sprijin pentru a le recuceri.

„(...) Despre aceasta fac cunoscut Domniei Tale că înainte vreme, când s’a milistivit cinstitul împărat, răposatul Sultan Murat, m’a miluit cu sceptrul Ţerii-Româneşti şi Domnia Mea să fiu bun şi credincios rob şi slugă a Impărăţiei Sale. Şi oarecari vrăjmaşi ai Impărăţiei Sale Ungurii ardeleni şi cu Nemţii s’au gândit şi au pus în inimă tuturor cu toată viclenia şi minciuna să mă facă duşman cinstitului Impărat, cum sunt ei, şi au năvălit asupra Domniei Mele şi asupra ţării Domniei mele cu oastea lor, şi au făcut ei pe Domnia Mea fără voie neplăcut cinstitului Impărat, fiindcă Domnia Mea n’avea dela nimeni ajutor. (...) Şi rog şi cer ca Domnia Ta să ni fii în ajutor nouă. Şi, dacă va vrea Domnul Dumnezeu să fie aceste ţări, a Ardealului şi cea Românească, ale Domniei Mele, iar Domnia Mea vreau iarăşi să le dau şi să le închin cinsitului Impărat şi Domniei Tale. (...) Dacă e să spun adevărul Domniei Tale, n’au putere, ci sânt Saşi fără cuvânt şi n’au nici o rânduială la nimic. (...) Atunci cinsitul Impărat Sultan Mehmet şi Măria Domniei Sale puţine oaste să-mi dea în mâna Domniei Mele, iar Domnia Mea vom birui puterea acelor Saşi fără cuvânt şi oraşele lor şi oamenii lor”, se arată în scrisoarea prezentată de Alekso Ivic.

Marele istoric Nicolae Iorga a pus la îndoială autenticitatea acestei scrisori, susţinând că este un fals, aducând mai multe argumente în acest sens.

„In toate aceste aseriţiuni, din care nu lipseşte o oarecare inteligenţă şi mlădiere, nu e nimic care să se potrivească nici cu împrejurările, nici cu firea lui Mihai. (...) Scrisoarea pusă în sarcina lui Mihai cuprinde cuvinte româneşti care nu se potrivesc cu îngrijita ei formă caligrafică, în care se vede un diac cu lungă experienţă. (...) Niciodată un om ca Mihai, care de altfel, şi în rătăcirea-i în Apus avea boieri fruntaşi în juru-i, n’ar fi putut iscăli un asemenea text. Data lipseşte. Dar ceia ce hotăreşte definitiv lipsa de autenticitate a scrisorii e criteriul paleografic. (...) În scrisoarea publicată de d-l Ivic iscălitura e îngrămădită, forţată, liniile sând dure; nedibace sârguinţă în a imita dă un resultat urît, lipsit de orice distincţie. (...) Dar putem şi spune cine a plăsmuit actul. Pus în faţă cu unul din cancelaria lui Mihai, se recunoaşte uşor, în locul scrisului ceva mai îndesat şi de duct mai drept al pisarilor munteni, linia lungă, plecată ca în scrisoarea latină din Polonia a secretarilor din Moldova ai Mileştilor, duşmani neîmpăcaţi ai lui Mihai”, a explicat istoricul Nicolae Iorga.

Mihai Viteazul a fost asasinat în vara lui 1601, în apropiere de Turda. El a fost omorât de către un detaşament de mercenari condus de Jaques de Beauri trimis de către generalul Giorgio Basta.

„Între Basta şi Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la duşmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înţelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l şi aresteze; deci trimiţând să-l poftească la consiliu şi Mihai nevoind a veni, a poruncit la câţiva nemţi ca să înconjoare cortul său, şi să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia şi a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu suliţa în pântece, l-a trântit la pământ şi i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”, a povestit istoricul grec Dionisie Fotino.

Alte ştiri pe această temă:

Marile trădări din istorie. Cum au fost „vânduţi“ Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu

Jdioara, cetatea din Banat asediată de Mihai Viteazul. A fost distrusă în urma tratatului de pace de la Karlowitz

Secretele copilăriei lui Mihai Viteazul. Ce origine avea de fapt şi cine a fost omul-cheie al carierei sale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările