FOTO „Oul lui Flutur” şi „Bucovina Înfluturată”, monumentele din fibră de sticlă care au devenit sursă de bancuri pentru suceveni
0Monumentele ridicate în ultimii ani de aleşii suceveni s-au dovedit să nu fie şi pe placul localnicilor. „Cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume” şi statuia „Bucovina Înaripată”, ambele realizate din fibră de sticlă, au devenit în scurt timp ţinta ironiilor sucevenilor. Dacă în prima fază au fost amplasate în centrul oraşului, cele două monumente au fost apoi mutate în alte locuri.
Statuia „Bucovina Înaripată” a fost realizată de sculptorul Mircea Dăneasa şi a fost dezvelită în anul 2009. Statuia a fost realizată pentru a deveni un monument dedicat eroilor şi martirilor Sucevei, iar lucrarea propusă de sculptorul Dăneasa a fost aleasă în urma unui concurs de proiecte organizat de Primăria municipiului Suceava.
Iniţial, primarul Ion Lungu ar fi vrut ca statuia Bucovina Înaripată, aşa cum a fost denumită de autor, să fie amplasată în locul statuii lui Petru I Muşat, de numele căruia se leagă primele atestări documentare ale Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a localităţii Suceava, dar a renunţat la idee după o scrisoare deschisă din partea oamenilor de cultură din oraş.
Monumentul a fost dezvelit la 28 mai 2009, de Ziua Eroilor, în prezenţa preşedintelui CJ de atunci, Gheorghe Flutur, şi a primarului Ion Lungu, iar slujba de sfinţire a fost realizată de un sobor de 13 preoţi.
Monumentul care a costat o sută de mii de euro are 8,5 metri înălţime, aproximativ 550 de kilograme şi a fost realizat din răşină polimerică fixată pe textură de fibră de sticlă, fiind patinat apoi în bronz nobil polizat. Statuia este compusă din două corpuri distincte, unite la mijloc.
La inaugurare, Mircea Dăneasa declara că statuia „se referă la martirii din nordul şi sudul Bucovinei care dorm acum sub zăpezile din Siberia, necunoscuţi, neştiuţi şi cvasi-uitaţi” şi „reprezintă viziunea mea despre eroul creştin”. Dăneasa a explicat că statuia „reprezintă o siluetă înaripată care îmbină simbolismul crucii cu cel al zborului sugerând, prin braţele care se transformă în aripi, speranţă şi înălţare spre cer”.
Nu de aceeaşi părere au fost şi sucevenii care în scurt timp au găsit porecle care mai de care mai amuzante pentru noul monument apărut în centrul oraşului. „Bucovina Înfluturată”, „Tirbuşonul” şi „Femeia Liliac” sunt doar câteva dintre denumirile cu care statuia este cunoscută printre localnici.
Statuia a fost mutată în decembrie 2010 din centrul municipiului Suceava în Piaţa Uniunii Europene din Parcul Drapelelor din cauză că în lucul unde a fost amplasată iniţial demaraseră lucrările pentru realizarea unei parcări subternare.
Cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume a început să se coşcovească
„Cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume”, cunoscut printre localnici ca „Oul uriaş” sau „Oul lui Flutur”, este un monument din fibră de sticlă, în formă de ou, decorat cu autocolant imprimat cu motive tradiţionale.
Oul a fost realizat de o firmă din Buzău la comanda Primăriei municipiul Suceava, costul fiind de zece mii de euro.
Oul uriaş a fost sfinţit în data de 19 aprilie 2009, în prima zi de Paşti, de un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. La slujbă au participat preşedintele CJ de atunci, Gheorghe Flutur, şi primarul Ion Lungu.
În aceeaşi zi, monumentul a fost omologat ca fiind cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume de un reprezentant al World Records Academy (Academia Modială a Recordurilor), o asociaţie diferită de Guinness World Records.
Oul are înălţimea de 7,25 metri, diametrul de 4,6 metri şi masa de 1,8 tone. Oul a fost amplasat pe un scoul din beton pe care a fost montat un afiş cu textul „Cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume”. Oul este realizat din fibră de sticlă, este acoperit cu 130 de metri pătraţi de folie autocolantă cu motive tradiţionale şi poartă semnul crucii.
În martie 2010, monumentul a fost mutat din centrul Sucevei din cauza lucrărilor pentru realizarea unei parcări subterane şi a fost amplasat între Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul Satului Bucovinean.
Autorităţile spun că oul ar urma să fie mutat din nou în zona Patinoarului din cartierul Areni, lângă noul sediu al Centrului de Tradiţii Bucovinene.
Între timp, folia autocolantă de pe oul din fibră de sticlă s-a degradat în mai multe locuri.
Se încarcă comentariile...
