„Bijuteria” de 14 milioane de euro care a îngrozit un întreg oraş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Staţia de epurare a municipiului Suceava a costat 14 milioane de euro.        Foto: Sandrinio Neagu
Staţia de epurare a municipiului Suceava a costat 14 milioane de euro.        Foto: Sandrinio Neagu

Aproape 90.000 de oameni suportă de câteva zile mirosuri de fecale purtate în toate cele patru zări de vântul de primăvară. Situaţia este extrem de gravă şi ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte o investiţie în valoare de 14 milioane de euro.

“Mă bucur că am reuşit să ne încadrăm în termen cu punerea în funcţiune a staţiei. Fluxul tehnologic este funcţional. Cele trei componente, cea de apă, de nămol şi cea de gaz, funcţionează corespunzător. Ştiu foarte bine cum arăta înainte această staţie. Astăzi ea este o bijuterie”, este declaraţia dată de Ion Lungu, primarul municipiului Suceava în iulie 2011.

Era momentul inaugurării noii staţii de epurare a oraşului, o investiţie care a costat 14 milioane de lei, o parte din bani împrumutaţi de Primăria Suceava, alţii primiţi de la Guvernul României, a treia sursă fiind fondurile europene.

La nici doi ani distanţă, staţia de epurare atât de lăudată atunci se dovedeşte un fiasco. De mai multe zile, zona unde se află staţia de epurare, în apropierea Bazarului şi a mai multor centre comerciale importante, dar şi prin mai multe cartiere ale Sucevei, mirosul a devenit insuportabil.

Nimeni nu ştia provenienţa exactă a mirosului de fecale, dar reprezentanţii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au descoperit sursa poluării: staţia de epurare.

2.700 de tone de nămol cu fecale stau în soare, în bătaia muştelor

Ce se întâmplă de fapt în staţia de epurare aflată în administrarea societăţii care furnizează serviciile de apă şi canalizare din municipiul Suceava, SC ACET SA?

Apele reziduale ale oraşului intră în această staţie modernă şi aici sunt prelucrate. Lichidul rezultat şi despre care autorităţile de mediu locale afirmă că se încadrează în parametrii optimi este deversat în râul Suceava, în timp ce partea solidă, nămolul cum este denumit de specialişti, este depozitat pe două platforme din incinta ACET.

În cei doi ani de funcţionare, în depozite s-au adunat 2.771 de tone de nămol, practic fecale prelucrate. Întreaga cantitate stă în aer liber, în bătaia muştelor care pot duce microbi şi boli oriunde.

Pentru că spaţiul de depozitare a ajuns la limită, conducerea ACET a cerut şi obţinut autorizaţie de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava pentru a transfera o parte din nămol pe o platformă situată pe terenul unei societăţi private din vecinătate.

În momentul în care rahatul a fost scormonit, vântul a purtat mirosurile provenite de aici prin diferite zone ale municipiului Suceava. O bătaie de joc cum au denumit cei mai mulţi suceveni tot ceea ce sunt obligaţi să suporte.

„Trebuie să facă cineva ceva. Nu se poate să mergi prin oraş cu batista la nas. Chiar am ajuns atât de prost, mai rău ca pe vremea când oraşul era poluat de fabricile comuniste?”, s-a întrebat revoltat un sucevean.

Posibilă greşeală de proiectare sau/şi execuţie

Şefa Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava, Adriana Iordache, a explicat şi de ce s-a ajuns în această situaţie, care e foarte posibil să mai dureze luni bune.

„Prin Memorandumul de finanţare ale aplicaţiei ISPA s-a pus condiţia ca nămolul deshidratat rezultat din procesul de epurare al apelor uzate să fie depozitat într-un depozit ecologic, dar până în prezent acest depozit nu există în judeţul Suceava. Împrăştierea acestui nămol pe o suprafaţă mare reprezintă o creştere a zonei care degajă mirosuri”, a arătat Adriana Iordache.

Şi prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a cerut o anchetă şi vrea măsuri concrete în cel mai scurt timp pentru ca locuitorii oraşului să nu mai aibă parte de asemenea experienţe neplăcute.

„Trebuie să vedem dacă e o greşeală de proiectare sau/şi execuţie. Specialiştii în domeniu trebuie să găsească urgent soluţii pentru a remedia această situaţie jenantă”, a declarat prefectul de Suceava.

Din păcate, cei care ar trebui să ofere răspunsuri şi rezolvări la această problemă, şefii ACET Suceava, au adoptat poziţia mutului. Mircea Onofreiciuc, directorul tehnic al ACET Suceava, a fost de negăsit pentru a explica populaţiei cum este posibil ca o investiţie de 14 milioane de euro să creeze atât de multe necazuri într-un timp atât de scurt de la inaugurare.

Ca un amănunt deloc de neglijat, proiectantul şi constructorul sunt una şi aceeaşi firmă, spaniolii de la Dytras, iar garanţia pentru lucrare expiră pe 1 august 2013.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite