Asasinarea sălbatică a legionarului Mihail Stelescu. A fost ciuruit cu 38 de gloanţe, după care cadavrul i-a fost ciopârţit cu o secure de către asasini

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legionarul Mihail Stelescu a fost exclus din Mişcarea Legionară pentru că a pus la cale asasinarea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu. Imediat după excludere, Stelescu a început o campanie de denigrare a lui Codreanu, campanie ce nu a fost pe placul legionarilor. Astfel, 10 dintre aceştia au organizat asasinarea lui Mihail Stelescu, împuşcându-l cu 38 de gloanţe într-un spital din Bucureşti.

Mihail Stelescu (1907 – 1936) a fost un om politic de extermă dreapta născut la Galaţi, ce a aderat la Legiunea Arhanghelului Mihail încă din timpul liceului. În luna iulie 1932, la vârsta de doar 25 de ani, aceasta a devenit cel mai tânăr deputat legionar. După asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca, Mihail Stelescu, împreună cu Corneliu Zelea Codreanul, Gheorghe Cantacuzino – Grănicerul, Nichifor Crainic şi alţi legionari, a fost judecat pentru conspiraţie criminală, fiind însă achitat.

Cum Mişcarea Legionară începea să capete putere din ce în ce mai mare, regele Carol al II-lea a încercat să o destabilizeze. Astfel, l-a convins pe Mihail Stelescu să organizeze asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu şi să preia frâiele Mişcării Legionare după moartea acestuia. Stelescu l-a tocmit pe Vasile Cotea să-l otrăvească pe Corneliu Zelea Codreanu, însă Cotea, la data de 5 septembrie 1934, a cedat nervos şi a mărturisit ce era pe cale să facă.

În baza spuselor lui Cotea, la 24 septembrie 1934, Mihail Stelescu a fost declarat de Consiliul de Onoare al Mişcării Legionare „vinovat de înaltă trădare” faţă de Legiune şi Căpitan. Tot atunci, Corneliu Zelea Codreanu a luat decizia de a-l exclude din Mişcare pe Stelescu.

„Acord lui Stelescu dreptul ca, într-un viitor cât mai îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-şi poată răscumpăra în faţa aceluiaşi Consiliu de Onoare, convocat de mine în acest scop, numai prin jertfă, onoarea pierdută şi păcatul făptuit”, preciza Corneliu Zelea Codreanu la data excluderii lui Mihail Stelescu din Mişcarea Legionară.

Mihail Stelescu nu doar că nu a încercat să se reabiliteze în faţa legionarilor, ci a înfiinţat organizaţia Vulturii Albi, ce a preluat ulterior numele de Cruciada Românismului şi a început o campanie de discreditare a lui Corneliu Zelea Codreanu.

„Gazeta <<Cruciada Românismului>>, editată de Mihail Stelescu, a fost, în 1935 – 1936, cea mai senzaţională publicaţie din România. Nemaiputând suporta atacurile la adresa <<Căpitanului>>, legionarul Ion Caratănase a adunat un grup de zece legionari hotărâţi <<să dea un exemplu istoric>>, pedepsindu-l pe <<trădător>>”, a arătat istoricul Ion Scurtu în cartea „Politică şi viaţă cotidiană în România în secolul al XX-lea şi începutul celui de-al XXI-lea”.

La data de 16 iulie 1936, Mihail Stelescu a fost asasinat în timp ce se afla internat în Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti. Grupul de legionari „Decemvirii” l-au ciuruit cu 38 de gloanţe, după care i-au ciopârţit trupul lui Stelescu cu o secure.

„Dacă timp de doi ani de zile Mihail Stelescu nu şi-a pus pistolul la tâmplă şi nu s-a sinucis, este că actuala societate românească e un câmp de infecţie din care se nutreşte şi prosperă: trădarea, corupţia, laşitatea şi vânzarea de neam. Tineretul este hotărât să schimbe, cu armele lui, aceste timpuri de ruşine. S-a împlinit sorocul judecăţii. De azi înainte vor trăi căpeteniile româneşti şi vor muri trădătorii. Mihail Stelescu a trădat şi ca orice trădător a căzut sub gloanţele unui pluton de execuţie”, afirmau legionarii Gheorghe Furdui şi Alexandru Cantacuzino, după asasinarea lui Mihail Stelescu.

Ziarul „Cruciada Românismului” a lansat un atac dur la adresa asasinilor lui Mihail Stelescu, prezentând modul sadic în care a fost omorât fondatorul gazetei.

„Joi 16 iulie, orele 7, Mihail Stelescu, conducătorul <<Cruciadei Românismului>>, a fost asasinat mişeleşte într-una din clinicile Spitalului Brâncovenesc, de-o bandă compusă din zece derbedei. Atentatorii, terorizând personalul de serviciu cu revolverele în mână au pătruns în camera în care Mihail Stelescu era internat în urma intervenţiei chirurgicale. S-au tras asupra victimei 38 de gloanţe cari l-au nimerit în plin, OMOR PE LOC (sic!). După ce au comis crima, atentatorii au măcelărit corpul neînsufleţit al lui Mihail Stelescu cu o secure, dovedindu-şi cu prisosinţă, instinctele bestiale. Niciodată în istoria lumii, crimele politice n-au fost atât de sadice. Şi niciodată mai ales acum în vremurile civilizate, spitalele n-au fost invadate de criminali de ultimă speţă, cum au fost asasinii lui Mihail Stelescu”, scriau, imediat după moartea lui Stelescu, ziariştii Cruciadei Românismului.

Cine au fost asasinii lui Mihail Stelescu?

Mihail Stelescu a fost omorât de grupul Decemvirii format din zece legionari, respectiv Ion Caratănase, Ion Atanasiu, Gavrilă Bogdan, Iosif Bozântan, Ştefan Curcă, Ştefan Georgescu, Ion Pele, Grigore Ion State,Ion Trandafir şi Radu Vlad.

Decemvirii

             Decemvirii - grupul de legionari ce a pus la cale asasinarea lui Mihail Stelescu.                                                                   FOTO www.gardalegionara.blogspot.ro

„Studenţimea română înţelegând gestul celor zece camarazi întemniţaţi, priveşte spre asfinţitul lumii de azi, cum urmă generaţii noi, scăpate de blestemul trădătorilor şi de şerbia laşităţii. La orizont de abia acum se întrezăreşte lumina unei adevărate măriri româneşti”, mai spuneau la acea vreme legionarii Gheorghe Furdui şi Alexandru Cantacuzino.

Cei zece criminali au recunoscut că ei au fost cei care l-au asasinat pe Mihail Stelescu. Opt dintre ei au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, în timp ce ceilalţi doi au primit câte 10 ani de temniţă grea. Interesant este că Corneliu Zelea Codreanu nici măcar nu a fost chemat să dea vreo declaraţie în calitate de martor în cadrul procesului.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, 14 legionari au fost omorâţi în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Bucureştiului. Printre aceştia se numărau Corneliu Zelea Codreanu, membrii grupului Decemvirii şi Nicadorii. Cei 14 legionari au fost sugrumaţi de jandarmii ce trebuiau să-i transporte la închisoarea Jilava. Dacă motivul oficial invocat de autorităţi a fost „încercarea de evadare” a legionarilor, din mărturiile celor ce au luat parte la uciderea legionarilor reiese că moartea lor avut la bază un ordin dat de regele Carol al II-lea. Cadavrele acestora au fost arse cu acid şi înhumate în fortul Jilava.

Alte ştiri pe această temă:

Cronica masacrului legionar de la Jilava, cel mai odios asasinat politic din istoria României. 64 de demnitari au fost ciuruiţi în celule, cu 579 de gloanţe

Cronica unui asasinat politic anunţat: moartea premierului Armand Călinescu, executat cu 20 de gloanţe, în plină stradă, de legionari

75 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu: legionarii îşi comemorează liderul la pădurea Tâncăbeşti

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite