Şoseaua de centură a Sucevei nu va fi finalizată nici după mai bine de 10 ani de la începerea ei. Abia în 2020 ar putea fi terminată

Şoseaua de
centură a Sucevei nu va fi finalizată nici după mai bine de 10 ani de la începerea
ei. Abia în 2020 ar putea fi terminată

Şoseaua de centură a municipiului Suceava. FOTO Dănuţ Zuzeac

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a explicat că judeţul Suceava a primit în acest an doar 36 de milioane de lei din cele 63 necesare pentru finalizarea şoselei de centură a municipiului Suceava, începută în anul 2008. Pentru anul 2018, ar fi alocate alte 22 de milioane de lei, astfel că devine clar faptul că această rută ocolitoare va fi finalizată după 10 ani de la începerea ei.

„M-am uitat şi eu la alocarea resurselor şi vom face în continuare demersurile necesare. La şoseaua de centură a Sucevei, din cele 63 de milioane de lei rămase de executat am văzut că pentru anul 2017 se alocă 36 de milioane de lei, după care în 2018 este prevăzută suma de 22 de milioane de lei, alte cinci milioane de lei pentru 2019, şi un rest foarte mic pe 2020”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.

Lucrările la cele două tronsoane nefinalizate ale şoselei de centură a municipiului Suceava au fost abandonate de mai bine de un an de zile, după ce au fost descoperite unele probleme la fundaţie.

În 2007, sucevenii au fost anunţaţi că municipiul lor va avea o rută ocolitoare, menită se devieze traficul greu prin comunele Pătrăuţi, Moara şi Şcheia. Studiul de fezabilitate a fost realizat de firma Consitrans SRL Bucureşti pentru o şosea de 13,173 de kilometri, iar licitaţia a fost organizată, în 2007, de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) şi a fost câştigată de Construcţii Feroviare (SCCF) – Grup Colas SA Iaşi, care s-a angajat să construiască şoseaua pentru 131.153.401 lei, fără TVA, angajându-se că va finaliza lucrarea în 36 de luni. Investiţia chiar a depăşit suma de 360 de milioane de lei, fără însă ca şoseaua de centură să fie terminată.

Un tronson a fost dat spre folosinţă fără ca lucrările să fie recepţionate de CNADNR

Lucrările au început în 2009 şi, în tot acest timp, s-au făcut modificări de proiect, astfel că lungimea rutei ocolitoare a coborât la 12,4 kilometri, faţă de 13,17 km, cât era în proiectul iniţial şi s-au mai operat unele modificări în legătură cu intersecţii şi poduri, dar şi cu consolidări ale terenului. Au rămas incluse în proiect lucrări complexe: două pasaje de cale ferată, 12 poduri şi patru viaducte.

În ianuarie 2011, se estima o durată maximă a lucrărilor de 36 de luni, cu toate că, oficial, la acea vreme se discuta de terminarea lucrărilor spre finele lui 2012 sau mijlocul lui 2013. Anul 2011 a fost singurul în care s-a lucrat din plin, 2012 a fost un an pierdut în mare măsură, la fel şi 2013, când s-au făcut şi mai puţine lucrări. Prin urmare, nici pomeneală ca în ianuarie 2014 să se termine lucrarea. La jumătatea anului 2014 încă erau dezbateri dacă se reziliază sau nu contractul cu firma ieşeană, acest lucru producându-se abia în septembrie.

Imediat, CNADNR a preluat lucrările, continuându-le prin forţe proprii şi, în martie 2015, au fost deschişi traficului rutier, pe al treilea tronson al şoselei de centură, circa 5,5 kilometri, de la Pătrăuţi până la Zidul Morţii, în comuna Şcheia. Din acel moment, pe celelalte tronsoane, de la Şcheia până la Moara, la ieşirea din Suceava spre Fălticeni, pe circa şapte kilometri, nu s-a mai făcut nimic.

Din cauza terenului neconform pe care s-a planificat construirea şoselei de centură a Sucevei, proiectul nu a putut fi finalizat, existând riscul ca în timp să apară tasări sau cedări ale malurilor de pământ.

„Pe tronsoanele neterminate, în urma expertizei şi a studiilor geo, s-a constatat că este un pământ neconform, un pământ vegetal, calcaros, ceea ce conduce la faptul că, în timp, nu va putea suporta sarcinile din traficul greu şi foarte greu. Noi putem folosi şi pământuri din categorii inferioare, dar trebuie să intervenim asupra lor şi să le consolidăm. În aceste condiţii, vom încerca să consolidăm terenul cel puţin în dreptul celor 11 viaducte şi poduri, 40 – 50 de metri de o parte şi de alta, să etanşeizăm taluzul, astfel încât să nu pătrundă apa în terenul de fundare. În zona celor două tronsoane nefinalizate sunt cele mai mari solicitări, de la Zidul Morţii până la intersecţia cu DN2, la ieşirea spre Fălticeni”, a explicat Ovidiu Laicu, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR).

Acesta a mai precizat că expertiza tehnică a fost realizată pentru a se stabili ce mai este de executat şi ce s-a degradat din ceea ce s-a făcut până în prezent, deoarece lucrarea nu a fost conservată. Licitaţia pentru consolidarea şi finalizarea celor două tronsoane ale şoselei de centură a municipiului Suceava este în desfăşurare. Toate acestea vor fi realizate din garanţia de execuţie a lucrării, care este de peste cinci milioane de euro.

Alte ştiri pe această temă:

Un tronson al şoselei de centură a Sucevei este deschis circulaţiei, însă lucrările nu au fost recepţionate de CNADNR

Prostia omenească pe zeci de milioane de euro: şosea de centură construită în România pe un teren bun pentru plantat flori, nu pentru trafic greu

UPDATE VIDEO A fost inaugurat primul tronson al şoselei de centură a Sucevei

Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac

Imagini din aceeasi galerie
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
  • Șoseaua de centură a municipiului Suceava nu poate fi finalizată deoarece a fost proiectată pe un teren format din pământ de flori. FOTO: Dănuț Zuzeac
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările