Studenţi francezi, în vizită la cea mai veche mănăstirea din Câmpia Bărăganului

Studenţi francezi, în vizită la cea mai veche mănăstirea din Câmpia Bărăganului

Studenţi francezi la mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia FOTO ESC

Un grup de studenţi francezi, coordonaţi de către viceprimarul Sloboziei, Rudi Gradea, a vizitat în urmă cu câteva zile Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Grupul de studenţi participă la Universitatea de Vară Româno – Bulgară, organizată de Universitatea “Nicolae Titulescu” împreună cu organizaţia Centre International de Formation Européenne, locaţii partenere fiind Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, Slobozia şi Silistra.
 
După o întâlnire cu autorităţile locale, grupul de francezi a vizitat cea mai veche mănăstire din nunicipiul Slobozia unde preotul Protos Maxim Budea a prezentat un scurt istoric al lăcaşului de cult în limba franceză. Tinerii au rămas plăcut impresionaţi de această mănăstire, dar şi de căldura cu care au fost primiţi, a anunţat Episcopia loboziei şi Călăraşilor. 
 
Povestea lăcaşului de cult
 
Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia este cea mai veche mănăstire existentă în cuprinsul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi totodată, cel mai vechi aşezământ monahal din întregul cuprins al Câmpiei Bărăganului. Se află în reşedinţa judeţului Ialomiţa. Aşezământul este astăzi situat pe Aleea Mănăstirii nr. 2, în partea sudică a municipiului Slobozia, lângă drumul rutier DN 2A, de la Bucureşti spre Constanţa. După ce în martie 1614, voievodul Radu Mihnea i-a acordat marelui postelnic Ianache Caragea dreptul de a întemeia o „slobozie” la Vaideei, adică o aşezare scutită de dări pe trei ani, Alexandru Iliaş (1616-1618) i-a donat marelui postelnic Ianache Caragea moşia domnească pe care se afla satul Vaideei, actuala Slobozia, după care marele postelnic a ridicat o mănăstire, pe care a închinat-o unei mănăstiri de pe Muntele Athos.
 
După ce a fost afectată de atacul tătarilor, din anul 1623, mănăstirea a fost luată „pe seama domniei”, după urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Matei Basarab, în anul 1632. Începând cu 13 iulie 1633, Matei Basarab a întărit mănăstirea şi i-a dăruit numeroase moşii şi sate. Lăcaşul a fost sfinţit în anul 1634 de Chiril Lukaris, patriarhul Constantinopolului.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările