Ruinele Bărăganului: ce s-a ales de moşia lui Barbu Catargiu, paradisul boierilor români

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Barbu Catargiu a transformat satul Maia, din inima Bărăganului, într-un magnet pentru oamenii influenţi ai vremii. La fiecare sfârşit de săptămână, boierii se adunau în faţa conacului fostului prim-ministru, care îşi construise un adevărat colţ de rai, cu grădini englezeşti, proiectate de celebrul arhitect german Wilhelm Mayer

Barbu Catargiu, cel dintâi premier al Principatelor Unite, şi-a creat în satul Maia,  din judeţul Ialomiţa, un mic paradis, unde nu de puţine ori au poposit domnul şi boierii în drumurile lor spre Moldova şi Ţara Românească. Tot aici aveau loc cele mai straşnice baluri şi petreceri, la care participau toţi oamenii de vază ai acelor vremuri. 

Vara, distracţia se muta în parcul de pe moşia lui Catargiu, care se întindea pe nu mai puţin de zece hectare. Mesele pline de bucate alese erau aşezate în faţa unei fântâni arteziene, construită din marmură albă, iar în imediata apropiere fusese amenajat un ring de dans.

DIRECTORUL GRĂDINILOR IMPERIALE DIN VIENA, ADUS ÎN BĂRĂGAN

Pentru realizarea parcului, Barbu Catargiu nu a făcut rabat de la calitate. L-a adus în Bărăgan pe fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, peisagistul Wilhelm Mayer, căruia i-a încredinţat misiunea de a crea împrejurul conacului un parc fabulos – ceea ce a şi făcut. 

Pe lângă domeniul de la Maia, celebrul arhitect peisagist a construit şi o grădină englezească de o frumuseţe aparte. A proiectat fântâni şi alei, a adus din străinătate plante şi flori exotice şi chiar păuni, păsările preferate ale lui Barbu Catargiu. 

„Castelul era legat de drumul principal printr-o alee lungă de aproape un kilometru, ce avea de-o parte şi de alta arbori exotici. Astăzi, mai supravieţuiesc numai doi şi se află în curtea bisericii. Sunt singurii arbori Sofora din România şi sunt declaraţi monumente ale naturii. Parcul lui Catargiu era foarte mare. Se întindea pe o suprafaţă de aproape zece hectare. Avea alei pavate cu piatră adusă din Germania şi foarte multe locuri unde familia de boieri putea ieşi în aer liber, la picnic. Totodată, în parc erau crescuţi păuni, păsările pe care Barbu Catargiu le îndrăgea cel mai mult, atras fiind de coloritul lor fermecător“, se arată în lucrarea „Inscripţii din judeţul Ialomiţa“, de Ştefan Grigorescu.

Imagine indisponibilă

Unul din copcii monument al naturii FOTO MJI

UN CASTEL ÎN VÂRFUL DEALULUI

Pe lângă moşia ce se întindea pe 16 hectare şi era în proprietatea familiei încă de la 1800, Barbu Catargiu a mai ridicat un castel pe vârful dealului de la marginea satului. Castelul avea 52 de camere, cu lampadare din argint masiv şi cu podele de lemn construite pe modelul tablelor de şah. În scurt timp, a devenit locul preferat al marilor boieri din Muntenia. 

Imagine indisponibilă

Moşia de la Maia, în vremurile bune FOTO Lavinia Dumitraşcu

„Acum, la Maia se mai găseşte cavoul cu rămăşiţele pământeşti ale celui care a fost Barbu Catargiu. Castelul familiei, obiectiv cu o arhitectură impozantă şi deosebită, naţionalizat în anul 1950, a fost ruinat şi distrus în perioada comunistă. În localitate sunt două biserici, dintre care una, «Adormirea Maicii Domnului», este monument istoric de categoria C, care a deţinut numeroase icoane şi piese de cult donate de familia Catargiu, piese care ulterior au fost transferate Aşezământului de artă şi Cultură Religioasă «Maia-Catargi», secţie a Muzeului Judeţean Ialomiţa. În acelaşi parc, preotul paroh Alexandru Marinescu a realizat un muzeu, care împreună cu biserica şi ultimele ruine ale conacului alcătuiesc Aşezământul de artă şi cultură religioasă «MaiaCatargi», unde se păstrează o colecţie de documente şi obiecte cu valoare istorică şi artistică“, explică directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa, Florin Vlad.

CUM AU PUS CATARGII MÂNA PE AVEREA FILIPEŞTILOR

Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, unde a fost înhumat Barbu Catargiu, a fost ctitorită de Grigore Filipescu şi terminată în anul 1778 de fiul său, Pană Filipescu. Moşia familiei Filipescu, împreună cu reşedinţa boierească – alcătuită din conac, parc şi biserică – au fost cumpărate de familia Catargiu. La vremea res-pectivă, tranzacţia s-ar fi ridicat la peste două milioane de galbeni. 

În 1862, Ecaterina Barbu Catargiu a restaurat biserica în memoria soţului ei. Biserica este înconjurată pe trei laturi de un zid vechi de cărămidă, iar pe a patra latură, de un gard de fier forjat. Biserica din cărămidă, în formă de navă, are la intrare un pridvor închis, iar catapeteasma din lemn de stejar sculptat datează din 1862.

Imagine indisponibilă

Paradisul de la Maia FOTO Lavinia Dumitraşcu

În partea dreaptă a pronaosului se află monumentul funerar, de marmură albă, al lui Barbu Catargiu, iar în partea stângă, prin gârlici, se coboară în subsol, unde se găseşte cavoul politicianului şi al familiei. Într-un mic hol se află o cruce de lemn, despre care se spune că a fost dărâmată de pe biserică în urma unei furtuni violente ce a izbucnit chiar în ziua asasinării lui Barbu Catargiu.

În aceeaşi încăpere, pe un soclu de marmură, pe care este gravată data de 8 iunie 1862, se află un sicriu în miniatură, din sticlă, care conţine îmbrăcămintea fostului prim-ministru. 

Imagine indisponibilă

Locul de veci al boierului barbu Catargiu FOTO MJI

CE A RĂMAS ÎN URMĂ

Din toată avuţia familiei Catargiu astăzi se mai păstrează doar biserica de la conac, transformată în muzeu. „Aşezământul de Artă şi Cultură Religioasă «Maia-Catargi» a fost inaugurat în anul 1996. În cadrul muzeului se poate admira o colecţie unică de mare valoare artistică, compusă din icoane pe lemn, sticlă, metal,carte religioasă, carte de cult, veşminte preoţeşti, vase de cult din secolul al XVIII-lea şi din prima jumătate a secolului al XX-lea. O parte dintre aceste obiecte au aparţinut familiei întâiului prim–ministru al României, Barbu Catargiu, şi poartă inscripţia «1862 iunie 8», semn de comemorare a tristei zi în care acesta a fost ucis. Într-un sicriu miniatural din sticlă se păstrează îmbrăcămintea lui Barbu Catargiu din ziua asasinatului“, explică Florin Vlad. 

CRIMA ŞI FURTUNA

Barbu Catargiu a fost prima victimă a asasinatelor politice din România. A fost ucis în vara anului 1862, la 54 ani, după câteva luni de mandat, în toiul disputelor privind reforma agrară. În ziua crimei, pe 11 iunie 1862, la moşia lui Barbu Catargiu de la Maia erau pregătiri intense pentru o masă mare, la care urmau să participe invitaţii premierului din Adunarea Legislativă. 

Politicianului îi plăcea să aibă musafiri cu care punea ţara la cale. Stăpâna casei, soţia lui Barbu, era Ecaterina Parravicini, ce provenea dintr-o familie rusească. 

Imagine indisponibilă

Copacul Sofora FOTO facebook Moşia Maia

Caterina îi dăruise lui Barbu o fiică, Mariţa, căsătorită cu consulul Franţei la Bucureşti, Louis Béclard. Ecaterina era la conac în acea zi, pregătind cina festivă, când în sat s-a pornit o vijelie năprasnică. Atunci când ceasul a bătut de 6.30, un fulger a brăzdat cerul Bărăganului, lovind biserica înălţată de Catargii. În acelaşi timp, Barbu Catargiu era împuşcat în cap, în timp ce se afla în trăsura poliţiei după ce rostise un discurs în Parlament.

OMUL CARE A CREAT PARCURILE CIŞMIGIU ŞI KISELEFF

Wilhelm Mayer este arhitectul peisagist care a transformat o băltoacă şi un crâng în capodopere peisagistice demne de o capitală europeană. Este vorba despre parcurile Cişmigiu şi Kiseleff  din Bucureşti, unde Mayer a adus plante exotice şi a creat primele pepiniere de flori şi arbori. 

Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost cel care a expropriat deţinătorii de terenuri şi a susţinut financiar lucrările de amenajare pentru a se putea realiza aceste parcuri care îşi păstrează şi astăzi eleganţa şi stilul cosmopolit.

Vă mai recomandăm şi:

Cetatea medievală care i-a uimit pe turci a devenit o ruină sumbră: „Era vestită pentru femeile frumoase“ VIDEO

 

România, silită să investească în cercetare pentru a putea identifica noile tulpini ale SARS-CoV-2

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite