Reţeta succesului ingineresc al lui Anghel Saligny. Cum a reuşit să construiască cele mai sigure poduri din România

Reţeta succesului ingineresc al lui Anghel Saligny. Cum a reuşit să construiască cele mai sigure poduri din România

Imagine de la inaugurarea podurilor dunărene proiectate de Anghel Saligny FOTO: constanta.adevarul.ro

Construite în ultimii ani ai secolului XIX, podurile dunărene de la Feteşti şi Cernavodă, proiectate de Angel Saligny, au o istorie controversată. Deşi a făcut ca România să fie apreciată datorită siguranţei celor două obiective de infrastructură, proiectul era pe cale să nu se realizeze din cauza faptului că inginerul care le-a gândit era prea tânăr. După 120 de ani de la înfiinţare, podurile sunt încă în picioare.

La sfârşitul secolului XIX, România simţea nevoia să beneficieze de un proiect sigur şi fiabil în ceea ce priveşte construcţia de poduri peste Dunăre, în zona Feteşti şi Cernavodă. Cele mai luminate minţi din lumea ingineriei în construcţii româneşti s-au întâlnit pentru a concepe un proiect, care să fie pe placul Ministerului Lucrărilor Publice, cel care dorea să impelenteze un astfel de proiect. 
 
Pentru că nimeni nu a reuşit să convingă autorităţile române în acest sens, Ion C. Brătianu a dat ordin pentru a fi organizată o licitaţie internaţională, convins fiind că firmele din Occident vor reuşi să creeze o adevărată minune inginerească în materie de poduri. La iniţiativa românilor au răspuns prezent opt firme internaţionale din Franţa, Belgia, Olanda şi Germania. S-au purtat nenumărate discuţii, s-a dus tratative internaţionale, aşa că autorităţie române au refuzat şi proiectele realizate în vest. 
 
„Iniţial s-au depus opt proiecte, apoi cinci, şi, deşi au participat firme mari din străinăate, comisia de adjdecare a proiecteor din România a considerat că niciunul dintre proieecte nu întruneşte condiţiile pentru a fi considerat valid”, precizează profesorul de istorie ialomiţean Vasile Ceapă. 
 
Ilustrul anonim Anghel Saligny
 
Câţiva ani mai târziu, prin 1887, Ministerul Lucrărilor Publice decide să lase soarta podurilor de la Feteşti şi Cernavodă în mâinile inginerului Anghel Saligny. La vremea respectivă, reputaţia lui Saligny nu era una foarte bună. Acesta era blamat de majoritatea colegilor ingineri, din cauza faptului că avea rezultate foarte slabe din punct de vedere profesional. 
 
„Au existat numeroase comentarii de faptul că Ministerul Lucrărilor Publice a lăsat podurile în grija lui Saligny, un inginer cu o reputaţie proastă. Învăţa superficial şi era considerat foarte slab”, mai spune profesorul de istorie Vasile Ceapă.
 
Pentru a realiza proiectul, Anghel Saligny şi-a petrecut doi ani la studii în Scoţia, de unde a revenit cu un plan ambiţios în ceea ce priveşte podurile peste Dunăre pe care şi le doreau guvernanţii români. El i-a convins cu ajutorul unui proiect care viza construcţia a două poduri cu deschiderea centrală de 190 de metri, un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri, şi respectiv, 140 de metri. 
 
Ceremonial pe pod
 
Şantierul de pe Dunăre s-a încheiat în septembrie 1895, dată la care podurile au fost puse în funcţiune. Evenimentul, în realitate un fel de sărbătoare naţională, a fost supervizat de însuşi regele Carol I. Acesta a testat siguranţa podurilor, circulând cu un tren, plecat tocmai din Gara de Nord Bucureşti. În semn de respect faţă de inginerul care a proiectat podurile şi muncitorii care au lucrat la ele, ultimul nit bătut pentru siguranţa podurilor a fost din argint, iar într-unul dintre picioare a fost zidit documentul inaugurării. În tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod pe o şalupă pentru a garanta rezistenţa construcţiilor. 
 
Podurile originale au funcţionat până în  anul 1986, când atât la Feteşti, cât şi la Cernavodă au fost realizate alte două poduri care să funcţioneze în paralel cu cele create de Anghel Saligny cu un veac în urmă.
 
Ţinte pentru hoţii de fier vechi
 
Deşi încă în picioare după 120 de ani scurşi de la construcţia lor, podurile dunărene ale lui Anghel Saligny au devenit astăzi ţinte pentru hoţii de fier vechi. Poliţia Transporturi Feroviare Feteşti se confrută de câţiva ani cu această problemă, care pune în pericil siguranţa podurilor. Oamenii legii au primit numeroase reclamaţii în care se preciza că persoane necunoscute sustrag elemente de fier din structura podurilor. În multe cazuri vinovaţii nu pot fi traşi la răspundere, pentru că vinovăţia acestora este greu de dovedit.
 
Citiţi şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: