Povestea celor patru români premiaţi cu Nobel, alungaţi cât mai departe de graniţele ţării

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În întreaga istorie a României, patru români au fost recompensaţi cu prestigiosul Premiu Nobel. Aceştia şi-au găsit însă succesul departe de graniţele ţării noastre, fiind forţaţi să plece din cauza regimului comunist.

1. În anul 1974, românul George Emil Palade obţinea Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, alături Albert Claude şi Christian de Duve, potrivit site-ului romaniidinstrainatate.com, în urma descoperirilor efectuate în domeniul „privind organizarea şi funcţionarea celulei”. Palade a intrat în istorie ca urmare a studiilor sale referitoare la existenţa unor particule în ARN, numite „ribozomi”. Descoperirea acestor celule a primit numele de „corpusculii lui Palade”.

Născut la Iaşi în 1912, George Emil Palade a urmat cursurile Facultăţii de Medicină a Universităţii din Bucureşti, iar în 1940 devine doctor în medicină. Se stabileşte în Statele Unite ale Americii în anul 1946, la un an după instalarea regimului comunist în România. Devine membru al Academiei de Ştiinţe a SUA. În anul 2007 este decorat de Traian Băsescu cu Ordinul Naţional Steaua României, în grad de Colan, iar un an mai târziu, pe data de 8 octombrie 2008, se stinge din viaţă în America.

2. În anul 1986, Elie Wiesel primea Premiul Nobel pentru Pace, fiind numit „un mesager al omeniei”. Wiesel s-a născut pe 30 septembrie 1928, la Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, într-o familie de evrei. După anexarea la Ungaria, în 1940, a nordului Transilvaniei, în urma Dictatului de la Viena, începe şi drama familiei lui Wiesel.

Mama şi sora sa au fost ucise de furia nazistă, iar Elie şi tatăl său au fost închişi într-un lagăr de muncă forţată. Tatăl îşi pierde viaţa în respectivul lagăr, iar Elie Wiesel este salvat de o intervenţie a Armatei americane. În 1955 ajunge în SUA, obţinându-şi cetăţenia abia în 1974.

Prin sprijinul lui Elie Wiesel, în 2005, în România se înfiinţează Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, al cărui scop vizează identificarea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor despre Holocaustul din ţara noastră.

3. Scriitoarea Herta  Müller, care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2009, s-a născut în 1953, în localitatea Timişeană  Niţchidorf. Familia ei a fost oprimată în nenumărate feluri de regimul comunist, mama ei fiind deportată într-un lagăr comunist.

Studentă la Litere în Timişoara, Herta  Müller s-a afirmat printr-o serie de scrieri, considerate cu tentă comunistă. Primul ei volum de autor apare în 1982, sub titlul de „Ţinuturile joase”. Securitatea taie masiv din carte, însă doi ani mai târziu volumul aparte integral în Germania. În ciuda succesului de care s-a bucurat autoarea peste hotare, autorităţile de la Bucureşti i-au interzis să mai publice. Herta  Müller se mută definitiv în Germania în anul 1987.

4. Arădeanul Ştefan W. Hell este unul românii cu care ne putem mândri. În luna octombrie 2014 alături de Eric Betzig şi William E. Moerner a câştigat premiul Nobel pentru chimie. El s-a născut pe 23 decembrie 1962, la Arad, în familia unui inginer şi a unei învăţătoare.

Studiază primele opt clase la Sântana, lângă Arad, iar apoi se înscrie la liceu în Timişoara. În 1978 emigrează definitiv în Germania împreună cu întreaga familie. Stefan W. Hell, cel care a descoperit că printr-un microscop fotonic se pot face observaţii mult mai amănunţite decât se credea asupra celulelor, are o casă în oraşul Sântana, judeţul Arad, acolo unde şi-a petrecut toată copilăria. 

România are „meritul“ să-l fi vândut pe Hell, alături de alţi un sfert de milion de etnici germani. Stefan Hell şi părinţii lui au părăsit ţara noastră în anul 1978, pe când el avea doar 15 ani. Stefan Hell era un copil foarte studios. Prefera să stea să citească decât să participe la baluri. Stefan Hell a descoperit o modalitate de a vedea cu microscopul fotonic cum funcţionează celulele vii   Întrebat ce a primit din partea României, înainte de emigrare, Stefan Hell a spus:  “Ceea ce am primit din România, din Banat, a fost, foarte devreme, fascinaţia pentru ştiinţele naturii. Educaţia, pe atunci, trebuie să mărturisesc, a fost foarte severă şi foarte bună. Am avut norocul de a avea mulţi profesori grozavi. Cu siguranţă dacă nu plecam în Germania, dacă nu aş fi avut parte de extraordinara formare profesională extra-curriculară, dacă nu aş fi studiat la o universitate de prestigiu, unde să găsesc oameni care să mă susţină, dacă nu aş fi avut posibilităţile oferite de Institutul Max Plank, nu aş fi putut face descoperirea”, a declarat Ştefan Hell. 

Citiţi şi:

Trecutul a făcut-o celebră. Florica Măţău, scriitoarea care a evocat în unicul său roman drama deportării în Bărăgan

Români cu care ne mândrim: Raluca Dumitrescu, omul care a adus Europa în satele Bărăganului

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite