FOTO Legenda „Oraşului de Floci”, aşezarea urbană medievală unde s-a născut domnitorul Mihai Viteazul

Pe malul stâng al Dunării, aproape de confluenţa fluviului cu râul Ialomiţa,  încă mai există astăzi urme ale fostului „Oraş de Floci”. A fost una dintre cele mai dezvoltate aşezări urbane medievale româneşti şi loc de naştere pentru voievodul Mihai Viteazul.

Renaşterea „Oraşului Pierdut”

Cărturarii vremurilor amintesc de faptul că Mihai Viteazul s-a născut între zidurile cetăţii „Oraşului de  Floci”, unul dintre cele mai importante centre comerciale ale Ţării Româneşti din secolul al XV-ea. 

Amplasat la gura de vărsare a râului Ialomiţa în Dunăre, oraşul a devenit rapid ţinta atacurilor turcilor şi tătarilor.

În legedele locului se precizează faptul că Mihai Viteazul, odată ajuns voievod, a dat ordin ca o armată de peste 1.000 de oşteni să păzească cetatea. Tot aici se pare că voievodul a discutat pentru prima dată şi ideea unirii.

Perioadele înfloritoare ale Oraşului de Floci sunt întrerupte frecvent de conflictele militare existente în zonă, între populaţia autohtonă şi armatele turceşti sau tătare.

Vreme de secole oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ.

Abia în 1976, un colectiv de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie întreprinde săpături în vatra oraşului. Imediat după 1990, locul ajunsese o adevărată ruină. Totuşi  autorităţilor judeţene au făcut eforturi pentru a păstra şi  reînvia valoarea istorică a vechii cetăţi medievale din Bărăgan.

În anul 2009, cu sprijinul Consiliului  Judeţean Ialomiţa a investit peste 800.000 de lei, astfel luând naştere Baza de Cercetare Arheologică de la Oraşul de Floci. De asemenea, vizitatorii au la dispoziţie panouri în limba română şi engleză, un stand de suveniruri cu produse ce au inscripţionate simbolurile acestei aşezări.

Baza beneficiază şi o sală de şedinţe pentru cei care vor să susţină sesiuni în teren,  precum şi locuri de cazare pentru arheologi.

„Este cea mai mare realizare pe care Consiliul Judeţean Ialomiţa a în spectrul cultural şi istoric ialomiţean. Valoarea acestei investiţii este nepreţuită şi va dăinui în timp“, a declarat Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa. Anual, Oraşul de Floci din Bărăgan este vizitat de peste 3.000 de turişti. Preţul de intrare este de doar 2,5 lei.

Voievodul cu trei mame

Istoricii caută un răspuns la această întrebare de secole, iar el nu a fost încă găsit. Ceea ce se ştie cu certitudine despre mama lui Mihai Viteazul este faptul că a avut legături strânse cu fosta cetate medievală Oraşul de Floci, cel mai mare târg comercial din Evul Mediu, construit în inima Bărăganului.

Toate izvoarele istorice o denumesc „Teodora“ şi toate confirmă faptul că ea a jucat un rol important în accederea la tron a viitorului domnitor.

Cu toate acestea, în jurul femeii care l-a adus pe lume pe voievod s-au ţesut multe legende.

Un izvor istoric vorbeşte despre existenţa maicii Teofana, o boieroaică din Evul Mediu devenită călugăriţă, ca fiind mama adevărată a voievodului.

Ajunsă la schitul Cozia, maica Teofana  a lăsat în momentul morţii tragice a lui Mihai Viteazul un testament prin care susţine faptul că este adevărata mamă a domnitorului.

„Eu, roaba Domnului Iisus Hristos, călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda. Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale. Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea (...)“ se arată în respectivul document păstrat şi astăzi la Cozia.

Cea de-a doua variantă cu privire la existenţa mamei Teodora a lui Mihai Viteazul este şi cea mai larg acceptată de istorici.

Teodora a fost o importantă aristocrată a Evului Mediu românesc care s-a căsătorit cu voievodul Pătraşcu cel Bun, iar în ultimul an de domnie a soţului său l-a adus pe lume pe Mihai Viteazul.

Rămasă văduvă, femeia a plecat în pribegie în Transilvania alături de copilul Mihai, pentru a-l feri de uneltirile boiereşti. Gestul Teodorei a însemnat salvarea de la moarte a viitorului domnitor, precum şi posibilitatea ca acesta să urce pe tronul Ţării Româneşti.

„În acea perioadă domniile erau foarte instabile, tocmai de aceea vieţile posibililor domnitori erau în permanenţă puse în pericol de boieri“ susţine doctorul în istorie Emilia Corbu, din cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Ultima variantă cu privire la Teodora, mama lui Mihai Viteazul, este cea mai puţin plauzibillă, însă cercetătorii amintesc de ea în momentul în care vorbesc despre trecutul voievodului.

Potrivit unor cronicii, femeia care l-a adus pe lume pe înfăptuitorul primei Uniri este defapt o hangiţă de la Oraşul de Floci, iar domnitorul este rodul unei iubiri interzise dintre aceasta şi un boier.

„Trebuie să credem cât mai puţin această teorie, pentru că ea a fost expusă tocmai pentru a defăima onoarea domnitorului. Apare doar în izvoarele maghiare şi se ştie destul de bine motivul pentru care a fost creată“ adaugă Emilia Corbu.

Citiţi şi:

Castelul uitat al lui Mihai Viteazul

La începutul anului 1601, Mihai Viteazul a devenit stăpânitorul ereditar al castelului Kinsberg (Kynsburg, Kinspurg, Künigsberg), numit astăzi Zamek Grodno, situat în localitatea Zagórze Śląskie din Silezia (Polonia). Cu toate că momentul stăpânirii lui Mihai Viteazul nu este ignorat de promotorii turistici şi de responsabilii castelului, acesta este, în continuare, aproape necunoscut publicului român.

Povestea de iubire pe care a trăit-o Mihai Viteazul la Alba Iulia

Mihai Viteazul, voievodul care a reuşit prima unire a Ţărilor Române în anul 1599 a trăit o intensă poveste de dragoste în perioada cât a stat la Alba Iulia. Deşi era căsătorit, Mihai Viteazul s-a îndrăgostit de Velica, una din fiicele logofătului Ioan Norocea.

A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni? (I)

Imaginea voievodului Mihai Viteazul este aşezată pe una din cele mai înalte trepte în panteonul figurilor istorice româneşti. Totuşi de numele şi acţiunile sale se leagă o sumă de controverse: de la motivaţia pentru care a realizat unirea principatelor, până la imaginea sa de simbol al independenţei, şi de la legarea de glie a ţăranilor, până la victoria în bătălia de la Călugăreni.