Marsilieni, satul din Bărăgan cu nume neobişnuit. Cine este moşiereasa filantropă care i l-a dat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sultana Marsil a dat numele unui sat din inima Bărăganului FOTO nini.qls.ro
Sultana Marsil a dat numele unui sat din inima Bărăganului FOTO nini.qls.ro

Cu un nume inedit în toponimia românească, satul Marsilieni, aflat pe malul drept al Ialomiţei de Jos, în inima Bărăganului are o poveste fascinantă. Denumirea sa vine de la Sultana Marsil, o femeie aprigă, mare proprietară de moşii, filantropă, descendentă a două familii boiereşti.

Sultana Marsil a rămas în conştiinţa epocii ca o persoană cu suflet mare, darnică şi care nu refuza pe nimeni. Ea fost soacra lui Carol Davila,celebrul  medic francez, fondatorul Societăţii de Ştiinţe Medicale din România.

Fiică a paharnicului Constantin Al.Colceag şi a Mariei Câmpineanu, descendentă aşadar din două însemnate familii boiereşti muntene, Sultana a fost căsătorită cu francezul Alphonse Constant De Marcilly (Marsil), medic de profesie, iar una dintre fiicele ei, Maria, a fost măritată cu generalul doctor Carol Davila, sfârşind tânără, la doar 24 de ani, în urma unor complicaţii la o naştere. 

A adunat copii orfani în propria casă

În timpul căsătoriei cu Maria, Carol Davila începuse să adune copiii orfani într-o clădire ce aparţinea soacrei sale, Sultana Marsil. G.M. Ionescu descrie cu amănunte acest episod în volumul „Istoria Cotrocenilor, Lupescilor şi Grozăvescilor”, lucrare publicată în 1902: „Cel anteiu care a început să adune copii găsiţi şi orfani a fost Dr. Davila, care a fost ca director şi supraveghetor până la moartea sa. Primul local al Asilului unde s’au adunat copii a fost mai întâiu în casele soacrei sele Sultana Marsil asta-di proprietatea Eforiei spitalelor civile de lângă Primăria Capitalei”.

După moartea tragică a Mariei, doctorul se căsătoreşte cu Ana Racoviţă, nepoata lui Dinicu Golescu, boier şi mare cărturar român, fiu al marelui Ban de Ţara Românească, Radu Golescu, şi al Zoiţei Florescu.

Puţini ştiu că Ana, iubita soţie a doctorului Davila, şi-a dedicat o mare parte a vieţii sale construirii a două orfelinate, ajutând din tot sufletul său copiii ai căror părinţi pieriseră în ghearele războiului.

 

slobozia marsilieni satul cu nume inedit foto nini.qsl.ro

Biserica a fost ctitorită de Sultana Marsil FOTO nini.qls.ro

La începutul anului 1862, familia Davila a întemeiat, chiar în locuinţa Anei, un mic orfelinat de fete, pe Dealul Cotrocenilor, în care găzduiau peste 40 de copile sărmane. După ce a vizitat orfelinatul, la câteva luni după înfiinţare, înduioşată, Elena Cuza a dăruit 1.000 de galbeni din avutul personal pentru construirea altei clădiri pentru copiii orfani. 

Pe 29 iulie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus piatra fundamentală pentru construirea noului edificiu care să poată găzdui copilele necăjite, construcţie arhitecturală care va purta numele soţiei sale, „Azilul Elena Doamna”.

A renunţat la drepturile băneşti

Sultana Marsil a avut în proprietate două mari moşii, anume Dâlga, în judeţul Ialomiţa şi Albeşti, în judeţul Argeş. Prima moşie a fost numită după ea, întâi Marsilianca, apoi Marsilieni, nume care s-a dat şi satului, până astăzi. 

A ctitorit în anul 1836 biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din satul Marsilieni, unde i se păstrează încă tabloul votiv. În anul 1864 a renunţat la drepturile băneşti care i se cuveneau pentru împroprietăririle sătenilor de pe cele două foste moşii ale sale.

slobozia marsilieni satul cu nume inedit foto nini.qsl.ro

Satul cu nume inedit din Bărăgan FOTO nini.qls.ro

A lăsat o rentă de 500 galbeni pentru Azilul Elena Doamna din Bucureşti, a sprijinit refacerea caselor fostei mănăstiri Colţea şi a ridicat în anul 1865 casele parohiale ale bisericii Enei, pentru pomenirea părinţilor săi. 

Mare donatoare la mănăstirea Pasărea, a dăruit acolo bijuterii, odăjdii, precum şi îmbrăcămintea pentru icoanele Mântuitorului şi Maicii Domnului. A încetat din viaţă la 22 august 1871 în Bucureşti şi a fost înmormântată la mănăstirea Pasărea, în apropierea bisericii mari.

500 de galbeni pentru Azilul Elena Doamna

Sultana Marsil a locuit mai mult în casele moştenite în Bucureşti, pe strada Colţei, iar vara la moşie, la Dâlga. S-a remarcat în societatea vremii sale şi în memoria posterităţii prin marile sale acte de binefacere. În anul 1864, cu ocazia aplicării legii agrare a lui Cuza, Sultana Marsil a renunţat la toate drepturile băneşti care i se cuveneau pentru împroprietăririle sătenilor de pe cele două foste moşii ale sale. 

A fost şi o mare binefăcătoare a Azilului Elena Doamna din Bucureşti, căruia i-a lăsat, prin testament, o rentă anuală de 500 de galbeni, pentru întreţinere. 

slobozia marsilieni satul cu nume inedit foto nini.qsl.ro

Intrarea în satul Marsilieni, din judeţul Ialomiţa FOTO nini.qls.ro

A sprijinit refacerea caselor fostei Mănăstiri Colţea şi a ridicat, în anul 1865, casele parohiale al bisericii Enei, pentru pomenirea părinţilor săi.  Poate cel mai mult, Sultana Marsil şi-a legat numele de moşia ialomiţeanã, care după ea s-a numit Marsilianca, apoi Marsilieni, nume dat şi satului şi păstrat până astăzi, inedit în toponimia Bărăganului. Acolo, în satul de pe malul drept al Ialomiţei de Jos, a ctitorit în anul 1836 biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, unde i se păstrează tabloul votiv, care o înfăţişează mai degrabă ca o pe săteancă înstărită, având capul acoperit cu un batic şi cu braţul stâng sprijinit de laviţă, lângă o lampă, povesteşte prof.dr.Ştefan Grigorescu în revista Helis.

O istorie de o jumătate de mileniu

Conform documentelor istorice, satul Marsilieni are o istorie de o jumătate de mileniu. Prima sa atestare datează probabil din anul 1504, într-un hrisov al voievodului Radu cel Mare. În timpurile medievale şi în prima jumătate a secolului XIX, aşezarea şi mosia pe care se află au purtat numele de Dâlga - însemnând "Lungă în slavonă - de unde numele de "Satul lung. În secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea, moşia Dâlga s-a aflat în proprietatea moşnenilor, dintre care unii sunt amintiţi după anul 1600 ca martori sau hotarnici de moşii.

slobozia marsilieni satul cu nume inedit foto nini.qsl.ro

Marsilieni, o aşezare din inima Bărăganului FOTO nini.qls.ro

O vreme, satul a fost domnesc, fiind cumpărat de Mihai Viteazul de la megieşii locali, apoi dăruit de Simion Movilă şi întărit de Radu Şerban voievod la anul 1609 lui Pană mare vistier, de la care s-au răscumpărat moşnenii. Apare cu numele Dâlga sau Dylga pe hărţile străine de epoca, precum harta austriacă de la anul 1788. 

După anul 1850 a primit numele de Marsilieni, dupa Sultana căsătorită Marsil, în proprietatea căreia se afla moşia pe care era aşezat satul. Dupa organizarea comunala de la anul 1864, Marsilienii au devenit comuna, la care, între anii 1874-1876, s-au alipit satele Piersica şi Borduşelu. În anul 1882, comuna Marsilieni cuprindea satul omonim, precum şi cătunele Dâlga Mică şi Vaideei, iar la 1905 comuna cuprindea satele Marsilieni, Dâlga Mică şi Neamţu, ulterior contopite sub numele de Marsilieni.

slobozia marsilieni satul cu nume inedit foto nini.qsl.ro

Satul cu nume inedit din Bărăgan FOTO nini.qls.ro

Vă mai recomandăm şi:

Valul 4 se înteţeşte constant, Guvernul înmoaie restricţiile

Pedeapsă exemplară pentru Mohamed, bărbatul care a hăituit şi ucis cu cruzime o tânără asistentă la Cluj. Decizia e definitivă

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite