Lacul Strachina, paradisul sălbatic din mijlocul Bărăganului. Pescuit, păsări, natură şi linişte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lacul Strachina, un colţ de rai în arşiţa Bărăganului FOTO Facebook/Lacul Strachina
Lacul Strachina, un colţ de rai în arşiţa Bărăganului FOTO Facebook/Lacul Strachina

Lacul Strachina, arie naturală protejată din judeţul Ialomiţa, a devenit un magnet pentru amatorii de pescuit, apele sale ascunzând numeroase specii de peşti, dar şi pentru cei care vor să se bucure de linişte.

La 130 de kilometri de Bucureşti, în mijlocul Bărăganului, Lacul Strachina este o arie naturală protejată, întinsă pe 1.050 de hectare, unde pescarii îşi pot pune în practică pasiunea aşa cum scrie la carte: în linişte deplină. 

Accesul către lac este cât se poate de uşor, căci rezervaţia naturală este înconjurată de cele mai importante drumuri de acces care traversează Bărăganul pe direcţia Dobrogea-Moldova-Bucureşti.

Aşadar, se poate ajunge pe şoselele care fac legătura între cele mai mari patru oraşe din zonă: Bucureşti, Constanţa, Brăila şi Buzău. 

În funcţie de punctul de plecare, distanţa până la lacul Strachina este cuprinsă între 80 şi 150 de kilometri. 

Cei care pornesc dinspre Capitală merg pe Autostrada Soarelui, la Drajna coboară în jos către Slobozia, iar de aici merg spre Ograda, localitate la marginea căreia se zăresc primele ochiuri de apă. 

slobozia strachina foto facebook/lacul strachina

Vedere pe Lacul Strachina FOTO Facebook/Lacul Strachina

Pe această rută pot descoperi şi câteva dintre obiectivele turistice ale Ialomiţei. Chiar la intrarea în Slobozia este aşezată Mânăstirea „Sfinţii Voievozi“, ctitorie a domnitorului Matei Basarab care datează din anul 1634. Odată intraţi în Ograda, turiştii pot opri să viziteze casa memorială a lui Ionel Perlea, geniul muzical al Bărăganului care cucerea America la mijlocul secolului XX cu ariile compuse de el. 

Cei 80 de kilometri de la Brăila până pe malul lacului Strachina se opresc inevitabil în Ţăndărei. Micul oraş de provincie ascunde şi el o parte din istoria Bărăganului. Vorbim despre două situri arheologice care datează din perioada timpurie a Evului Mediu, denumite „La Cimitir“. 

Tot la Ţăndărei se află şi sediul actualului spital al oraşului, unul dintre primele spitale construite în judeţul Ialomiţa, dat în folosinţă în anul 1895. Oraşul păstrează intacte şi clădirile primei şcoli din zonă, ridicată în 1905. Istoria şcolii este la fel de interesantă, clădirea devenind în timpul Primul Război Mondial garnizoană pentru soldaţii nemţi care au ocupat oraşul.

Poţi admira barza neagră şi piţigoiul-pungar

Peisajul sălbatic dimprejurul lacului Strachina te face să uiţi de agitaţia marilor oraşe. Iar pasionaţii de pescuit sunt atraşi ca un magnet de această zonă datorită diversităţii de peşti. În adâncuri, apa ascunde specii de crap, caras, somn şi fitofag. 

slobozia Strachina FOTO facebook/Lacul Strachina

Amatorii de pescuit nu pleacă acasă fără trofee FOTO Facebook/Lacul Strachina

slobozia strachina FOTO facebook/Lacul Strachina

Pescuit pe lacul Strachina din inima Bărăganului FOTO facebook/Lacul Strachina

Imagine indisponibilă

Lacul Strachina, atrăgător pentru crapii uriaşi FOTO facebook/Lacul Strachina

Sezonul de pescuit pe malul lacului Strachina începe primăvara şi se încheie toamna târziu, iar preţul unei zile de pescuit este cuprins între 50 şi 100 de lei. Amatori sau profesionişti, pescarii care vor să participe la o partidă de pescuit pe malul lacului Strachina se pot caza la un motel aflat pe raza oraşului Ţăndărei. 

Lacul Strachina este atrăgător şi datorită celor mai bine de 120 de specii de păsări ce pot fi observate în zonă.

Specialiştii au identificat mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare – dintre care unele foarte rare şi protejate prin lege –, printre care: barza albă, barza neagră, stârcul de noapte, stârcul galben,  stârcul roşu, egreta albă, gaia neagră, acvila ţipătoare mică, vulturul pescar, sitarul de mal, chira mică, piţigoiul-pungar, privighetoarea de baltă, fâsa de câmp, eretele sur, gârliţa mare, gârliţa mică, raţa mare şi ciuful de câmp.

   

Conform experţilor din cadrul Societăţii Ornitologice din România, la Strachina au fost identificate peste 126 de specii de păsări migratoare care preferă lacul pentru cuibărit. Cele mai importante sunt gâsca cu gâtul roşu, uliganul pescar, piciorongul, califarul alb şi pelicanul comun.

Lacul protejat al Uniunii Europene

În anul 2007, Guvernul României a legiferat integrarea lacului Strachina în reţeaua ecologică europeană „Natura 2000 în România“. Ulterior, au fost accesate mai multe proiecte prin care s-a militat pentru creşterea potenţialului turistic al zonei şi pentru protejarea ariei. În prezent, lacul Strachina se bucură de statutul de arie protejată de interes european, purtând denumirea de „Situl Natura 2000 – Lacul Strachina“. 

Imagine indisponibilă

Lacul Strachina se întinde pe o mie de hectare FOTO Facebook/Lacul Strachina

Cel mai ambiţios proiect privitor la aria naturală întinsă pe 1.050 de hectare a fost demarat de Societatea Ornitologică din România. Denumit „Elaborarea Planului de Management al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina“, iniţiativa are ca scop să conserve speciile de plante, păsări şi peşti care există în zona arealului natural. 

Lacul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de hectare, cu o lungime de 8.000 de metri şi o lăţime de 220 de metri. Lacul este lipsit de curgere naturală spre râul Ialomiţa, lucru ce duce la acumularea sărurilor, în condiţiile climatice uscate ale Bărăganului. Lacul are un potenţial piscicol foarte ridicat, fiind compus din trei bazine: Strachina I, Strachina II şi Valea Ciorii. 

Vă mai recomandăm şi:

Mica deltă din Bărăgan, locul de basm încă nedescoperit. Cum arată Păcuiul lui Soare

Povestea doctorului cărturar care a vindecat Bărăganul: „Sfidând moartea care-l pândea, a salvat mii de vieţi“

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite