Lacul Peri, locul în care pescuieşti admirând apusul şi răsăritul
0
Cei care îşi doresc să se relaxeze la finalul unei săptămâni agitate pot lăsa în urmă zbuciumul oraşului pentru câteva zile de linişte pe malul lacului Peri. Pe lângă condiţiile de pescuit extraordinare puse la dispoziţie, apusurile şi răsăriturile admirate de pe pontonul căsuţelor amenajate în zonă fac toţi banii
Lacul Peri, întins pe o suprafaţă de nouă hectare, se află la aproximativ 50 de kilometri de Bucureşti, pe DN 2, în localitatea Coşereni, aproape de Urziceni. Zona este renumită mai ales în rândul pescarilor profesionişti, graţie bogăţiei aflate sub apă.
„Avem o populaţie de crap de aproximativ cinci tone, exemplarele având între două şi cinci kilograme, dar şi foarte mult caras, cu o geutate de aproximativ 500 de grame. Bazinul are o adâncime constantă de aproximativ doi metri şi nu există agăţătură“, spun administratorii lacului.
O partidă de pescuit durează 12 ore, de la 6.00 dimineaţa până la ora 18.00 sau de la ora 18.00 până la 6.00 dimineaţa, iat taxa este de 150 de lei. În această sumă, pescarii pot reţine cinci kilograme de crap sau caras, însă alte specii se eliberează. În plus, banii acoperă şi cazarea la una dintre căbănuţele amenajate pe malul lacului.
Căsuţe cochete cu ponton
Aşadar, pescar sau nu, dacă alegeţi să faceţi o escapadă pe malul lacului Peri nu trebuie să vă bateţi capul căutând un loc de dormit. Cele 16 căsuţe cu ponton amenajate în cadrul complexului turistic din zonă oferă condiţii excelente. Dispun de camere de supraveghere, locuri de parcare cu pază, două piscine (adulţi şi copii), un res-taurant şi o terasă, iar interiorul este confortabil şi intim, făcându-le ideale pentru sejururi de pescuit cu prietenii şi familia. „Imaginea lacului Peri şi a complexului ne-au impresionat din start.
Lacul Peri, preferat de pasionaţii de pescuit FOTO Facebook / Lacul Peri
Pe maluri aşteaptă, cochet aranjate în faţa pontoanelor, 16 căsuţe – se vor mai adăuga încă patru –, care pot adăposti câte două persoane. Suprafaţa lacului este de nouă hectare, iar alături se mai află câteva bazine în care se vor creşte, în regim intensiv, fitofagi pentru comercializare.
Căsuţe cochete pentru cazarea pescarilor FOTO Facebook / Lacul Peri
De jur-împrejur, lacul este iluminat şi prevăzut cu camere de supraveghere, discret întoarse către căile de acces. Complexul aflat pe malul lacului, la intrarea în fermă, pune separat la dispoziţia clienţilor facilităţi de agrement care cuprind: două piscine, un loc de joacă special pentru copii, cu supraveghere, o terasă aerisită şi alte spaţii, mai intime, pentru grupuri mai mici sau chiar teambuilding-uri.
Captură impresionantă FOTO Facebook / Lacul Peri
„Din discuţiile cu administratorul lacului am aflat şi ce este sub apă: foarte mult caras mic, ciortani grămadă, care năvălesc spre nadă, dar şi aproximativ 400 de crapi între cinci şi 20 de kilograme, ceea ce, recunoaştem de îndată, reprezintă o foarte bună densitate pentru cele nouă hectare de luciu de apă. În unele zone, lângă mal, au fost aruncate câteva crengi de salcie, ca suport pentru icre în perioada de reproducere, aşa că nu va speriaţi, nu sunt alte agăţături ascunse privirii“, a povestit unul dintre pescarii înrăiţi, într-un interviu pentru Agro TV.
Ghidul pescarului
Conform administratorului bălţii, se pescuieşte cu maximum patru lansete şi două undiţe, dotate cu un singur cârlig şi plumb sau momitor (năditor) pierdut. Pentru fiecare lansetă/undiţă în plus, pescarul va plăti un cost suplimentar de 20 de lei. Pescuitul la bombă, pescuitul la japcă, pescuitul la răpitor şi pescuitul în stil plantat sunt interzise. De asemenea, pescarul este obligat să deţină saltea de primire şi spray dezinfectant, care se găseşte la cabană.
Nimeni nu pleacă fără peşte de la lacul Peri FOTO Facebook / Lacul Peri
Se poate reţine crapul (comun şi salonta) şi amurul (cteno, ten) între unu şi cinci kilograme, în timp ce fitofagul nobilis şi sângerul se pot reţine între unu şi zece kilograme. La caras şi biban nu există o limită, aşa că puteţi pune pe grătar tot ce prindeţi. Peştii care sunt sub sau peste greutăţile precizate vor fi eliberaţi. Speciile de şalău, ştiucă, lin şi milo (scoicar) se vor elibera, indiferent de greutate, în stare vie, fără a fi rănite.
Lacul Peri se află în judeţul Ialomiţa FOTO Facebook / Lacul Peri
Peştele se poate ţine maximum 15 minute pe mal pentru cântărire şi fotografiere. De asemenea, scăldatul în lac este interzis. Încercarea recuperării lansetei sau undiţei de pescuit prin intrarea în apă este strict interzisă. În schimb, se va anunţa paza pentru recuperarea sculelor ajunse în apă, precizează administratorii complexului turistic.
Paradisul ariilor naturale protejate
Alte obiective turistice sunt reprezentate de ariile naturale protejate din zona braţului Borcea, în apropierea municipiului Feteşti şi a comunei Făcăeni. Aici sunt incluse aria lacurilor naturale Bentu Mic, Bentu Mic Cotoi şi Bentu Mare din zona Borduşani, o parte din Balta Mică a Brăilei, aflată în apropierea comunei Giurgeni, ariile de protecţie specială avifaunistică din zona Grădiştea-Căldăruşani-Dridu şi a lacurilor Amara, Fundata, Strachina şi Rodeanu.
Lacul Peri, un colţ de Rai FOTO Facebook / Lacul Peri
Un cadru natural atractiv este oferit şi de zona lacurilor Iezerul, Şcheauca, Cotorca, Jilavele, Sărăţuica, Comana, Maia, Rogozu, Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătruneşti, Hagieşti, Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu, precum şi de lacul artificial de la Dridu. A fost instituit un regim de ocrotire specială şi pentru situl arheologic Popina Borduşani, care conservă resturi de cultură materială vechi de peste 6.000 de ani.
De asemenea, este de neratat pădurea de stejari seculari Canton Hăţiş, amplasată în localitatea Stelnica, care are o suprafaţă de 6,4 hectare şi unde aproape 90% dintre arbori sunt din specia Stejarul brumăriu, care are o vârstă de circa 300 de ani.
Monumente istorice şi conace boiereşti
Cei care ajung în judeţul Ialomiţa pot include pe harta relaxării şi o serie de vizite la siturile arheologice incluse în Lista monumentelor istorice ale judeţului Ialomiţa. Printre acestea se numără Axintele (La cetate), Borduşani (Popina), Bucu (Pochina), Borduşelu, Cocora, Copuzu (Platoul Deluş), Coşereni (Măgura Comana), Dridu (La metereze), Făcăeni, Feteşti, Fierbinţi, Gheorghe Doja, Gimbăşani, Hagieni, Ion Roată, Luciu, Maia, Maltezi, Mărculeşti, Stelnica, Sudiţi, Ţăndărei, Vlădeni (Popina Blagodeasca).
De asemenea, în Bărăgan mai pot fi vizitate castele, conace boiereşti şi case de negustori, precum casa cu prăvălie şi moara ţărănească din municipiul Feteşti, conacul „Nicu Chiroiu“ din comuna Borăneşti, Castelul Hagianoff (foto) din comuna Manasia, casele „Craiu Chiajna“ şi „Elena Bratu“ din satul Poiana, comuna Ciulniţa, casa ţărănească şi conacul din comuna Reviga, Muzeul „Apostol D. Culea“ din comuna Sudiţi, Castelul Bolomey din comuna Cosâmbeşti, conacul Marghiloman din Hagieşti, conacul „Bâzu Cantacuzino“ şi crama fostului conac Herescu de la Jilavele.
Vă mai recomandăm şi:
LIVEBLOG. Alegeri SUA 2020. Trump sau Biden? Americanii aşteaptă cu sufletul la gură rezultatele
Se încarcă comentariile...
