Istoria corupţiei la români. În Ţările Române din secolul XVII, şpăgarii sfârşeau în chinuri groaznice

Istoria corupţiei la români. În Ţările Române din secolul XVII, şpăgarii sfârşeau în chinuri groaznice

IstoriaŢărilor Române arată că funcţionarii corupţi erau aspru pedepsiţi FOTO: doxologia.ro

Lupta împotriva corupţiei la români are o istorie veche de peste 400 de ani. Dacă astăzi există un organism special care-i pedepseşte pe corupţi, în trecut situaţia era cu totul alta. Pentru orice încercare de a lua mită un funcţionar sau un domnitor îşi putea pierde viaţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Corupţia este un fenomen al cărei istorie începe odată cu formarea primelor societăţi umane. Făcând un arc peste timp, s-ar părea că ea a apărut în Ţările Române odată cu instaurarea domniilor fanariote. Vorbim despre acei domnitori aleşi de Imperiul Otoman din cartierul Fanar al Constantinopolului care cumpărau pe bani grei, oferiţi drept şpagă sultanilor, scaunul de domnie în Moldova sau Ţara Românească.

Totuşi, iniţiatorul primelor legi împotriva fenomenului corupţiei din Ţările Române ar fi fost Matei Basarab (1580 – 1654). În anul 1632, el emite o Pravilă ( n. red. precursoarea legii în formă actuală ) în care specifică foarte clar că luarea de mită sau orice altă formă de corupţie era aspru pedepsită.

Şi nu este vorba despre reţinere sau arestare aşa cum se întâmplă astăzi. Modul în care corupţii răspundeau pentru faptele pe care le-au comis în urmă cu mi bine de patru sute de ani era de-a dreptul uluitor.

Fără să aibă un sistem al pedepselor bine stabilit, totul depindea de învoiala domnitorului sau a judecătorului care, de cele mai multe ori, avea un rol decorativ. Dacă furia domnitorului faţă de corupt era mare sau dacă fapta era destul de gravă, pedepsitul putea fi schingiuit sau bătut până îşi dădea obştescul sfârşit.

Cei mai corupţi domnitor din istorie

În cazul domnitorilor corupţi de cele mai multe ori se aplica pedeapsa cu moartea. I-a întâmplat domnitorului fanariot al Ţării Româneşti, Constantin Hangerli. În scruta sa domnie în fruntea principatului românesc (1797 – 1799) el a reuşit performanţa de a fi considerat cel mai corupt domnitor din istoria întregilor Ţări Române.


 El a reuşit să inventeze un sistem propriu de colectare a dărilor şi birurilor, banii ajungând în propriile sale buzunare. Evident toate sumele erau colectate de la ţăranii şi boierii Ţării Româneşti care, văzând cum se petrec lucrurile, au somat Înalta Poartă. Furia sultanului a fost atât de mare încât acesta a ordonat ca domnitorul Hangerli să fie omorât prin decapitare.

Aceeaşi soartă pare să fi avut-o un alt domn al Ţării Româneşti, Ioan Vodă Caragea. La fel de corupt ca şi Constantin Hangerli, Vodă Caragea s-a remarcat, din păcate prin sens negativ, prin inventarea sistemului de plată al funcţiilor. Orice persoană cu stare care dorea să deţină o funcţie la curtea sa trebuia să ofere domnitorului bani grei. Mai mult, el a impus noi biruri şi taxe în mod abuziv. Modul corupt în care domnitorul a condus Ţara Românească a dat naştere şi expresiei „se fură ca-n vremea lui Caragea”.
 

Citiţi şi:

Cele mai bune bancuri ale românilor despre DNA - „Cum beau cafeaua procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie? Cu lacrimi de corupt!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: